Cafeaua este cunoscută mai ales pentru cafeină, însă o analiză publicată în Food & Function și relatată de News-Medical.net arată că băutura conține și alți compuși bioactivi, precum acizii hidroxicinamici, trigonelina și diterpenele. Cercetătorii au sintetizat dovezile privind legătura dintre cafea și sănătatea mușchilor scheletici, de la metabolismul energetic până la masă musculară și fragilitate.
Cafeaua, dincolo de efectul stimulant
Concluzia principală este prudentă: cafeaua și unii dintre compușii ei par să influențeze mai multe căi biologice relevante pentru mușchi, dar datele disponibile nu sunt suficiente pentru a spune că aceste efecte sunt cauzale la oameni.
Ce au analizat cercetătorii
Revizuirea a inclus studii publicate între 2014 și 2025 și a identificat peste 21.000 de înregistrări, din care au fost selectate 54 de lucrări relevante. Acestea au cuprins studii in vitro, pe animale și pe oameni, cu accent pe efectele cafelei, ale extractelor de cafea și ale principalilor compuși bioactivi asupra mușchiului scheletic.
Autorii au urmărit mai multe mecanisme biologice, inclusiv semnalizarea insulinei, funcția mitocondrială, stresul oxidativ, inflamația, captarea glucozei și turnover-ul proteinelor. În ansamblu, imaginea este una de interes biologic real, dar cu multe necunoscute privind relevanța pentru consumul obișnuit de cafea.
Ce au arătat studiile de laborator
În modelele celulare, unele rezultate au fost promițătoare. Acidul ferulic a crescut expresia unor izoforme ale miozinei asociate cu un profil de fibre musculare mai oxidative și a stimulat proliferarea și diferențierea mioblastelor în anumite condiții experimentale.
În schimb, mai multe studii au sugerat că cafeina poate reduce diametrul mio tuburilor și sinteza proteinelor, ba chiar poate favoriza moartea celulară. Totuși, autorii notează că multe dintre aceste experimente au folosit concentrații mult peste cele care apar de obicei după consumul de cafea la oameni, ceea ce limitează interpretarea directă.
Analiza a evidențiat și rezultate interesante pentru alți compuși. Trigonelina a crescut nivelurile de NAD+ în mio tuburi umane diferențiate și în celule provenite de la șoareci vârstnici, iar cafestolul a îmbunătățit captarea glucozei stimulată de insulină în celule musculare umane diferențiate, într-un mod comparabil cu rosiglitazona, un medicament antidiabetic.
Ce s-a observat în studiile pe animale
La animale, efectele au variat în funcție de doză, specie, durată și modul de administrare. În unele modele, suplimentarea cu cafea a fost asociată cu creșterea greutății unor mușchi, inclusiv gastrocnemianul, extensorul degetelor, cvadricepsul și tibialul anterior. În triceps, cafeaua a redus expresia proteinelor TGF-β și miostatinei, ambele implicate în limitarea creșterii musculare.
Un alt studiu a raportat creșterea masei musculare și a forței de prindere într-un model de îmbătrânire la șoareci. În schimb, la șobolani diabetici, cafeaua a redus glicemia à jeun, dar nu a îmbunătățit diametrul muscular sau greutatea corporală față de grupul de control. Alte experimente au arătat că efectele asupra oxidării glucozei și acumulării de glicogen muscular depindeau de tipul dietei, fiind observate în dieta standard, dar nu și în cea bogată în grăsimi.
Ce spun datele la oameni
Dovezile umane sunt mai puține și, în mare parte, observaționale. Doar două studii clinice au fost incluse în analiză. Unul a raportat reducerea grăsimii corporale și creșterea masei musculare estimate prin bioimpedanță după consumul zilnic a trei cești de cafea timp de 12 săptămâni. Un alt studiu a arătat modificări favorabile ale compoziției corporale după suplimentarea cu un extract standardizat din boabe verzi de cafea decofeinizată, bogat în acizi clorogenici, însă efectul asupra raportului masă slabă/masă grasă părea să fie determinat mai ales de scăderea grăsimii, nu de o creștere clară a masei slabe.
Mai multe analize observaționale au găsit asocieri între un consum mai mare de cafea sau cafeină și o masă musculară mai bună, inclusiv în populații din SUA și Asia. Alte studii au raportat asocieri inverse între consumul de cafea și riscul de masă musculară scăzută, sarcopenie, fragilitate sau limitări funcționale. La adulții europeni trecuți de 55 de ani, consumul obișnuit de cafea a fost asociat cu un risc mai mic de fragilitate, iar la persoanele de 60 de ani și peste, cel puțin două cești pe zi au fost legate de un risc mai mic de mobilitate afectată.
Ce înseamnă, de fapt, aceste rezultate
Mesajul central al analizei este că cafeaua poate interacționa cu procese biologice importante pentru mușchi, dar nu există încă suficiente date pentru a spune că băutura îmbunătățește direct sănătatea musculară la oameni. Majoritatea dovezilor provin din studii observaționale sau preclinice, iar multe experimente folosesc compuși izolați ori doze care nu reflectă consumul obișnuit.
Autorii subliniază că sunt necesare studii intervenționale pe termen lung, cu expuneri bine definite și măsuri validate ale masei și funcției musculare, pentru a stabili dacă aceste efecte au relevanță clinică. Până atunci, analiza oferă mai degrabă o hartă a mecanismelor posibile decât o recomandare fermă privind consumul de cafea pentru sănătatea mușchilor.
Pe scurt: cafeaua nu înseamnă doar cafeină. Datele sintetizate în această revizuire sugerează că mai mulți compuși din cafea pot influența metabolismul muscular, însă legătura cu beneficii reale la oameni rămâne de demonstrat.
