O echipă de la Amsterdam UMC, împreună cu alte spitale, a anunțat finalizarea primului studiu de fază 3 pentru o terapie CRISPR administrată in vivo, într-o cercetare dedicată angioedemului ereditar. Rezultatele au fost prezentate la congresul anual al European Academy of Allergy and Clinical Immunology din Istanbul și publicate simultan în The New England Journal of Medicine.
Un pas important pentru terapia genică in vivo
Studiul a inclus 80 de pacienți cu angioedem ereditar, o boală rară care provoacă episoade recurente și potențial periculoase de umflare. Participanții au fost randomizați să primească fie terapia CRISPR, fie placebo, într-un design dublu-orb, de amploare, considerat de cercetători un moment de referință pentru domeniul editării genetice.
Ce a arătat studiul
Terapia evaluată, numită lonvoguran ziclumeran, a fost administrată printr-o singură perfuzie intravenoasă. Principalul obiectiv a fost măsurat între săptămânile 5 și 28 după tratament, iar rezultatele au favorizat clar grupul activ.
Potrivit datelor prezentate de cercetători, tratamentul a fost asociat cu o reducere relativă de 87% a crizelor. În plus, 62% dintre pacienții tratați nu au mai avut atacuri fără terapie de întreținere, comparativ cu 11% în grupul placebo.
Și alte rezultate secundare au mers în aceeași direcție: necesarul de tratament la nevoie a scăzut cu 89%, episoadele moderate până la severe s-au redus cu 91%, iar scorurile privind calitatea vieții au arătat o ameliorare mai mare decât în grupul de control.
Ce spun cercetătorii despre interpretarea datelor
Coordonatorul studiului, Danny Cohn, a spus că rezultatele susțin ideea că terapia este „cu adevărat eficientă și sigură”, formulare pe care o consideră relevantă pentru eventualele decizii de reglementare. Totuși, cercetătorii notează și o limitare importantă: participanții au avut tendința să ia medicație imediat la primele semne de posibilă umflare, ceea ce înseamnă că nu toate episoadele raportate pot fi confirmate drept atacuri complete.
În acest context, echipa estimează că numărul pacienților complet fără atacuri ar putea crește pe măsură ce participanții află că au primit tratamentul activ și devin mai puțin predispuși să folosească tratamentul la nevoie.
Siguranță și urmărire pe termen mai lung
Din punct de vedere al siguranței, terapia a fost descrisă ca fiind bine tolerată. Cele mai frecvente reacții adverse au fost ușoare: reacții legate de perfuzie, durere de cap, oboseală și dureri de spate. Toate s-au remis rapid, iar în grupul tratat nu au fost raportate evenimente adverse grave.
Autorii mai spun că datele provenite de la 37 de participanți din studiile de fază 1 și 2 arată că tratamentul își păstrează eficiența și profilul de siguranță la patru ani după administrare. Această observație este importantă într-un domeniu în care durabilitatea efectului contează la fel de mult ca răspunsul inițial.
De ce contează acest rezultat
Angioedemul ereditar este o afecțiune cronică, iar pacienții au adesea nevoie de tratament preventiv continuu sau de intervenții repetate la nevoie. O terapie care ar putea fi administrată o singură dată și care să reducă pe termen lung frecvența atacurilor ar putea schimba semnificativ modul în care este gestionată boala.
Cercetătorii spun că rezultatele deschid și perspectiva unor terapii similare pentru alte boli ereditare. În termeni simpli, tehnologia CRISPR permite modificarea precisă a unor erori din ADN-ul celular, iar acest studiu oferă una dintre cele mai solide dovezi clinice de până acum că o astfel de abordare poate funcționa și în organism, nu doar în laborator.
Chiar și așa, rămâne de văzut cum vor fi evaluate datele de către autoritățile de reglementare și ce pași vor urma pentru o eventuală aprobare. Pentru pacienți și medici, mesajul principal este că o terapie genetică administrată o singură dată a trecut cu succes de o etapă clinică majoră, cu rezultate care merită urmărite atent.
