O cercetare nouă citată de mindbodygreen.com propune o explicație moleculară pentru asocierea observată de mult timp între consumul de cafea și riscuri mai mici pentru mai multe boli legate de vârstă.
Cafeaua și longevitatea: ce arată noul studiu
Potrivit publicației, oamenii de știință de la Texas A&M au încercat să identifice mecanismul din spatele efectelor protective ale cafelei și au ajuns la receptorul NR4A1, descris ca un receptor nuclear „orfan” care funcționează ca senzor de nutrienți în organism.
Studiul a combinat modelare computerizată cu teste de laborator pentru a verifica modul în care compușii din cafea se leagă de acest receptor. Rezultatul important, potrivit mindbodygreen.com, este că mai mulți polifenoli majori din cafea se leagă direct de NR4A1 și îl activează, în timp ce cofeina nu a arătat o legare semnificativă.
Ce compuși par să conteze mai mult decât cofeina
Publicația notează că acidul cafeic, acidul clorogenic și acidul ferulic s-au numărat printre compușii identificați, alături de kahweol și cafestol, două substanțe prezente în uleiurile de cafea. Acestea fac parte din categoria polifenolilor, compuși vegetali cu proprietăți antioxidante, iar activarea receptorului NR4A1 ar putea ajuta la explicarea unor efecte observate în studii epidemiologice anterioare.
MindBodyGreen scrie că NR4A1 are un rol în reglarea inflamației, a metabolismului și a răspunsurilor la stres celular. Când este activat, receptorul ar putea contribui la protecția împotriva bolilor asociate îmbătrânirii. În acest cadru, beneficiile cafelei nu ar veni în primul rând din efectul stimulant al cofeinei, ci din acești compuși bioactivi.
De ce contează pentru sănătate
Articolul citează mai multe asocieri deja cunoscute între consumul de cafea și rate mai mici de Parkinson, demență, boli de inimă și anumite tipuri de cancer. Noul studiu nu demonstrează că cafeaua previne direct aceste boli la oameni, dar oferă o explicație biologică plauzibilă pentru aceste corelații.
Potrivit publicației, activarea NR4A1 ar putea avea efecte antiinflamatoare, ar putea susține metabolismul glucozei și al lipidelor și ar putea contribui la sănătatea creierului. Aceste mecanisme sunt relevante pentru afecțiuni cronice în care inflamația, dereglările metabolice și neurodegenerarea joacă un rol important.
Ce limite are cercetarea
Studiul este descris ca fiind preclinic, ceea ce înseamnă că a fost realizat în condiții de laborator, nu în trialuri pe oameni. Asta limitează concluziile care pot fi trase despre efectele reale asupra sănătății, chiar dacă rezultatele oferă o bază științifică pentru datele observaționale acumulate de-a lungul anilor.
MindBodyGreen mai notează că metoda de preparare poate influența profilul compușilor din ceașcă. Cafeaua nefiltrată, precum cea făcută la French press sau espresso, păstrează mai mult kahweol și cafestol decât cafeaua filtrată, însă acești compuși pot crește colesterolul LDL la unele persoane. Publicația sugerează și că un consum moderat, de obicei 3-4 cești pe zi, este intervalul asociat frecvent cu beneficii în cercetările existente.
Ce rămâne de urmărit
Un alt detaliu important este că și cafeaua decofeinizată conține polifenolii despre care studiul sugerează că ar conta pentru efectele protective. Pentru cititori, concluzia practică este una nuanțată: cafeaua nu pare să-și datoreze toate beneficiile cofeinei, iar modul în care este preparată și consumată poate conta la fel de mult ca obiceiul în sine.
Deocamdată, cercetarea oferă mai ales o explicație mecanistică pentru o asociere deja cunoscută, nu o confirmare definitivă a unui efect de longevitate la oameni. Totuși, ea întărește ideea că, în cazul cafelei, compușii vegetali din boabe pot fi la fel de importanți ca stimulentul din ceașcă.
