Cercetătorii au analizat impactul mișcării asupra duratei de viață. Concluziile sunt surprinzătoare. Cel mai recent studiu arată că orice tip de mișcare contează și că niciodată nu este prea târziu să începi să faci sport.
Gândul de a face chiar și 300 de minute de activitate fizică moderată într-o săptămână poate părea dificil pentru multe persoane. Multe dintre noi amânăm momentul în care începem să facem sport și ajungem să adoptăm un stil de viață sedentar.
Poate părea descurajant să faci chiar și un minim de exerciții fizice, dar există dovezi clare care arată că orice tip de mișcare poate fi benefică pentru sănătatea ta.
Impactul mișcării asupra duratei de viață
Cercetătorii din Australia au realizat o analiză sistematică și o meta-analiză amplă pentru a determina câtă activitate fizică este necesară, la vârsta adultă, pentru a prelungi durata de viață. De asemenea, au dorit să înțeleagă cum este legat sportul de prevenirea deceselor cauzate de boli cardiovasculare și cancer.
Ei au căutat studii anterioare care includeau date despre activitatea fizică și mortalitate – atât mortalitatea din orice cauză, cât și cea asociată cu afecțiuni cardiovasculare sau cancer. După analizarea a peste 33.000 de studii, au selectat 85 care îndeplineau criteriile lor riguroase.
Multe cercetări despre efectele sportului tind să analizeze doar perioade scurte din viața participanților. Însă, acest studiu s-a concentrat pe modul în care activitatea fizică se desfășoară pe termen lung. Participanții au fost împărțiți în mai multe categorii:
- persoane active constant,
- persoane care și-au crescut nivelul de activitate fizică în timp,
- persoane care și-au redus activitatea fizică.
Ce a arătat studiul
Rezultatele sunt încurajatoare:
Persoanele active constant au avut un risc cu 29% mai mic de mortalitate din orice cauză.
Cele care au menținut un nivel constant de activitate fizică în timpul liber au prezentat un risc cu 39% mai mic de deces.
Participanții care și-au crescut activitatea fizică în timp au avut un risc cu 22% mai mic, comparativ cu cei care au rămas inactivi.
Cei care au devenit mai activi și în timpul liber au prezentat un risc cu 27% mai mic de mortalitate.
Cercetătorii au analizat și raportul doză-răspuns: câtă mișcare este necesară pentru a începe să se observe beneficii în reducerea riscului de deces.
S-a constatat că chiar și persoanele care și-au redus activitatea fizică în timp păstrau o parte din beneficiile acumulate anterior – cu aproximativ 17% risc mai scăzut de mortalitate.
Se emite ipoteza că organismul „memorează” beneficiile acumulate în perioadele mai active, continuând să le valorifice ulterior.
