Creatina este cunoscută mai ales ca supliment pentru masă musculară și performanță fizică, dar interesul pentru rolul ei în sănătatea creierului a crescut în ultimii ani. Un nou review sistematic publicat în Brain Medicine a analizat studii clinice despre creatina monohidrată folosită ca tratament adăugat la terapiile deja existente pentru depresie.
Creatina intră tot mai des în discuția despre sănătatea creierului
Concluzia generală este prudentă: rezultatele sunt mixte, însă două dintre studiile incluse au arătat beneficii semnificative, în special la femei care luau deja antidepresive sau urmau psihoterapie. Potrivit analizei citate de mindbodygreen.com, creatina ar putea avea un rol util ca opțiune complementară, nu ca înlocuitor al tratamentelor standard.
Ce au arătat studiile cu rezultate pozitive
Unul dintre studiile randomizate a inclus femei diagnosticate cu tulburare depresivă majoră care luau escitalopram. Participantele au primit fie creatină monohidrată, fie placebo, timp de opt săptămâni. Grupul care a primit creatină a avut o reducere mai mare a simptomelor depresive și rate mai ridicate de remisie decât grupul placebo.
Al doilea studiu a evaluat creatina în combinație cu terapia cognitiv-comportamentală. Și în acest caz, grupul care a primit creatină a avut o scădere mai mare a simptomelor, măsurată prin scorul PHQ-9, comparativ cu placebo.
Faptul că ambele studii cu semnal pozitiv au fost realizate la femei a atras atenția autorilor review-ului. În literatura preclinică există indicii că efectele creatinei asupra creierului ar putea fi dependente de sex, dar această ipoteză rămâne de confirmat în studii mai ample la oameni.
De ce rezultatele nu sunt încă definitive
Nu toate studiile analizate au găsit un beneficiu. Două cercetări nu au arătat un efect semnificativ al creatinei la pacienți care nu răspunseseră anterior la antidepresive, una folosind 5 grame pe zi și alta 10 grame pe zi. Un alt studiu, realizat la adolescente, a testat doze de 2, 4 și 10 grame pe zi și nu a identificat diferențe semnificative în simptomele depresive.
Review-ul a inclus și un studiu pe pacienți cu tulburare bipolară, fără beneficiu semnificativ. În plus, analiza a semnalat un posibil risc de hipomanie sau manie la persoanele cu tulburare bipolară, ceea ce face ca această categorie să necesite prudență suplimentară.
Ce se știe despre mecanismul posibil
Creierul este unul dintre cele mai consumatoare de energie organe, iar creatina participă la refacerea rezervelor de ATP, molecula folosită de celule pentru energie. Unii cercetători cred că alterarea metabolismului energetic cerebral ar putea contribui la depresie, ceea ce explică interesul pentru creatină în acest context.
Pe lângă rolul în energie, creatina ar putea influența și căi legate de dopamină și serotonină, doi neurotransmițători asociați cu reglarea dispoziției. Aceste mecanisme sunt însă încă în stadiu de cercetare și nu demonstrează singure un efect clinic.
Doza folosită în studiile cu semnal pozitiv
Potrivit review-ului, studiile care au raportat efecte favorabile au folosit 5 grame de creatină monohidrată pe zi. Dozele mai mari nu au produs rezultate mai bune în analiza citată, ceea ce sugerează că mai mult nu înseamnă neapărat mai bine.
Creatina monohidrată este forma cea mai studiată și, în general, este bine tolerată. Cele mai frecvente reacții adverse raportate sunt simptomele gastrointestinale ușoare. Suplimentul trebuie luat constant, zilnic, pentru a menține efectul, nu doar în zilele de antrenament.
Ce înseamnă pentru cititori
Mesajul principal al acestui review este unul de interes, dar și de prudență. Creatina ar putea deveni un adjuvant util pentru unele femei cu depresie, mai ales în combinație cu tratamente deja prescrise, însă dovezile sunt încă limitate și neuniforme.
În special pentru persoanele cu tulburare bipolară, analiza sugerează că suplimentarea trebuie discutată cu medicul înainte de utilizare. Pentru restul publicului, concluzia este că creatina rămâne o zonă promițătoare de cercetare, nu o soluție confirmată pentru depresie.
