Cafeaua ar putea avea un rol mai important în protecția împotriva îmbătrânirii decât se credea, iar cafeina nu pare să fie principalul mecanism, potrivit unui articol publicat de ScienceAlert. Cercetări de la Texas A&M University indică faptul că anumite substanțe din cafea se leagă de receptorul NR4A1, o proteină implicată în răspunsul la stres biologic și în reglarea activității genelor.
NR4A1 este descris de cercetători ca un fel de „senzor de nutrienți”, cu rol în procese precum inflamația, metabolismul și repararea țesuturilor. Potrivit studiilor anterioare menționate de ScienceAlert, expresia acestui receptor scade odată cu vârsta la oameni și la șoareci, ceea ce ar putea crește susceptibilitatea la boli.
Ce au arătat experimentele
În studiul citat, oamenii de știință au expus mai multe tipuri de celule la cafea și la compuși individuali din cafea. Printre acestea s-au numărat o linie celulară umană de cancer și macrofage, adică globule albe, derivate de la șoarece. Cercetătorii au observat că unii compuși din cafea se leagă de NR4A1 și inhibă creșterea celulelor canceroase în modelul folosit.
Efectul a dispărut în celulele din care receptorul NR4A1 fusese eliminat, ceea ce a întărit ipoteza că această proteină este implicată în mecanism. Unele dintre substanțele testate au părut, de asemenea, să reducă un răspuns inflamator modulat de globulele albe.
Biochemistul Stephen Safe a spus, citat de ScienceAlert, că „unele dintre aceste efecte pot fi legate de modul în care compușii din cafea interacționează cu acest receptor”, adăugând că acesta este implicat în protejarea organismului de daunele provocate de stres.
De ce cafeina nu pare să fie piesa centrală
Deși cafeina este adesea asociată cu efectele cafelei, studiul sugerează că ea nu este ingredientul principal responsabil pentru această cale biologică. Safe a spus că „cafeina se leagă de receptor, dar nu face mare lucru în modelele noastre”, în timp ce compușii polihidroxilici și polifenolici par să fie mai activi.
Printre compușii menționați se află acidul clorogenic și acidul cafeic. Totuși, cafeaua conține peste 1.000 de constituenți chimici, ceea ce face dificilă izolarea unui singur mecanism pentru toate efectele observate.
Ce înseamnă pentru consumatori
ScienceAlert notează că studiile pe celule sunt utile pentru identificarea unor căi moleculare, dar nu pot spune singure cât de important este acest mecanism în organismul uman. Autorii spun că mai este mult de lucru pentru a înțelege cât de relevantă este legătura dintre cafea și NR4A1.
În același timp, cercetătorii amintesc că alte studii au asociat consumul de cafea cu o incidență mai mică a unor boli cronice și legate de vârstă, inclusiv cancer, boli cardiovasculare și demență. Totuși, articolul subliniază că aceste rezultate nu schimbă recomandările actuale privind consumul de cafea.
Ca direcție de viitor, echipa explorează dacă molecule sintetice care modifică NR4A1 ar putea fi folosite în tratamente împotriva cancerului și a altor boli frecvente. Pentru moment, concluzia practică este prudentă: cafeaua rămâne o băutură complexă, iar efectele ei asupra sănătății nu pot fi reduse la cafeină.
