Arheologii din Israel investighează un tunel antic de mari dimensiuni descoperit în timpul unui sondaj de rutină înaintea construirii unui nou cartier rezidențial, în apropiere de Kibbutz Ramat Rachel, la Ierusalim. Potrivit Autorității pentru Antichități din Israel (IAA), structura subterană a ieșit la iveală după ce echipa a întâlnit o cavitate carstică naturală, care s-a dovedit apoi a fi intrarea într-un pasaj lung, săpat în stâncă. Descoperirea a fost prezentată de IFLScience, care a relatat că, deocamdată, nu se știe când a fost construit tunelul, de ce a fost realizat sau ce funcție a avut.
O descoperire neașteptată în apropiere de Ierusalim
Sivan Mizrahi și Zinovi Matskevich, directorii săpăturii din partea IAA, au spus într-un comunicat că, pe măsură ce excavația a avansat, cavitatea s-a transformat într-un tunel lung. Accesul se face pe o scară abruptă care coboară spre o deschidere tăiată în stâncă, iar pasajul principal se întinde pe mai mult de 50 de metri, având aproximativ 5 metri înălțime și 3 metri lățime în unele zone.
Ce se știe despre structură
Dimensiunile tunelului îl fac neobișnuit de spațios pentru o construcție antică. În anumite porțiuni, ar fi suficient de larg pentru a permite trecerea unui autobuz școlar, potrivit descrierii oferite de IAA. Unele segmente s-au prăbușit, iar altele sunt acoperite de straturi groase de sol acumulate de-a lungul a sute, poate mii de ani.
Arheologii cred că pasajul a fost săpat de oameni, nu format prin procese naturale, însă originea lui exactă rămâne neclară. Mizrahi și Matskevich au spus că lucrările de săpare au fost executate cu mare precizie și că este evident că autorii au investit efort, planificare și resurse considerabile.
Ipoteze, dar fără o concluzie definitivă
La început, echipa a luat în calcul posibilitatea ca tunelul să fi fost un canal de apă antic, conectat la un izvor din apropiere. Geologii care au analizat situl au respins însă această variantă, arătând că în zonă nu există surse subterane de apă, iar pereții tunelului nu sunt placați cu tencuială, așa cum ar fi fost de așteptat într-o structură destinată transportului apei.
Cea mai probabilă ipoteză de lucru este că ar putea fi vorba despre un fel de galerie de exploatare, săpată pentru a ajunge la un strat adânc de cretă, fie pentru extragerea pietrei de construcție, fie pentru producerea de var. Totuși, această explicație nu este încă verificată, iar cercetările trebuie să continue.
Datarea tunelului este, de asemenea, necunoscută. Potrivit arheologilor, în interior nu a fost găsit nici cel mai mic artefact care să indice perioada în care a fost construit. Situl se află însă la doar câteva sute de metri, în linie dreaptă, de două zone arheologice importante: o clădire publică din Epoca Fierului, atribuită perioadei Primului Templu, în cartierul Arnona, și Tel Ramat Rachel, unde au fost documentate urme de locuire din Epoca Fierului până în perioada islamică.
De ce contează pentru istoria Ierusalimului
Dacă tunelul aparține într-adevăr acelei epoci, el ar putea avea o vechime de 2.500 până la 3.000 de ani. Aceasta ar plasa construcția într-o perioadă asociată cu formarea unui regat centralizat în regiune și cu dezvoltarea unor proiecte monumentale la Ierusalim. Deocamdată însă, această încadrare rămâne doar o posibilitate, nu o concluzie arheologică.
Amit Re’em, arheologul districtual al Ierusalimului din cadrul IAA, a spus că descoperirea se adaugă numeroaselor situri scoase la iveală constant în oraș. El a descris cazul drept unul în care cercetătorii rămân „uimiți și surprinși”, tocmai pentru că, uneori, descoperirile nu oferă imediat explicații clare.
Pentru moment, tunelul rămâne o enigmă: este clar că a fost realizat cu intenție și cu efort considerabil, dar cine l-a construit, când anume și pentru ce scop nu au fost încă stabilite. Următorul pas pentru arheologi este extinderea săpăturilor și verificarea ipotezei legate de o posibilă exploatare de cretă sau de piatră.
Reținerea esențială: până la noi dovezi, tunelul de lângă Ramat Rachel trebuie privit ca o descoperire spectaculoasă, dar nedatată și încă neexplicată, care ar putea adăuga o piesă importantă la istoria subterană a Ierusalimului.
