Președintele interimar al Consiliului Național al Audiovizualului, Valentin Jucan, a lansat un avertisment sever despre felul în care România răspunde războiului informațional. Într-un interviu acordat HotNews, el a spus că statul a pierdut timp prețios și că, în lipsa unor măsuri coerente, „alegerile din 2028 pot să fie considerate de acum alterate”.
Un avertisment despre ritmul cu care se erodează încrederea publică
Mesajul lui Jucan nu a fost despre un pericol abstract, ci despre o vulnerabilitate care, în opinia sa, se vede deja în spațiul public. El a invocat nivelul de dezinformare și temele care circulă repetitiv în societate, inclusiv cazul „ambulanței negre”, ca exemple ale unui climat informațional fragil. Din această perspectivă, problema nu este doar conținutul fals care apare online, ci capacitatea instituțiilor de a reacționa suficient de repede și suficient de coordonat.
„Nu mai putem continua așa”
Întrebat care este urgența României din perspectiva sa, Jucan a răspuns că prioritatea este „războiul informațional”. El a spus că nu mai poate continua abordarea actuală și că se aștepta ca, după alegerile prezidențiale de anul trecut, în Parlament să ajungă un pachet de legi necesare pentru întărirea instituțiilor. Potrivit lui, acest lucru nu s-a întâmplat.
În aceeași intervenție, șeful CNA a respins ideea că o singură lege împotriva dezinformării ar putea rezolva problema. A numit o asemenea soluție „utopică” și a calificat drept „ridicolă” ideea închiderii sau suspendării platformelor ca răspuns general. Argumentul său este că, și în absența platformelor active în România, vulnerabilitățile sociale ar rămâne, iar dezinformarea ar găsi alte forme de manifestare.
Instituții mai puternice, nu soluții simbolice
Poziția lui Jucan merge dincolo de dezbaterea despre rețele sociale sau moderarea conținutului. El susține că instituțiile statului care au responsabilități în zona securității informaționale știu deja ce modificări legislative le-ar fi necesare pentru a deveni mai eficiente, mai transparente și mai ușor de tras la răspundere atunci când nu livrează protecția așteptată de societate.
În acest context, a menționat că CNA, dar și alte instituții, ar avea nevoie de modificări în legislația siguranței naționale, în Codul penal și în Codul civil, astfel încât statul să poată reacționa mai bine la campaniile de manipulare și la efectele lor. El a insistat că problema nu este lipsa totală a cadrului instituțional, ci faptul că acesta trebuie actualizat și făcut funcțional.
Jucan a mai spus că CNA este una dintre instituțiile vechi ale României democratice, cu aceeași configurație și același nume, și că, deși a fost criticată, este recunoscută și acceptată de societate și de media. Din această perspectivă, concluzia lui este una pragmatică: dacă o instituție există, ea trebuie întărită cu resurse și oameni profesioniști, astfel încât rezultatele să fie clare și măsurabile.
De ce avertismentul depășește o singură instituție
Declarațiile șefului CNA ating o temă mai largă decât funcționarea unei autorități de reglementare. Ele descriu o tensiune tot mai vizibilă în democrațiile europene: instituțiile sunt chemate să apere spațiul public într-un mediu în care informația circulă mai repede decât poate răspunde statul. În această ecuație, întârzierea legislativă și fragmentarea responsabilităților pot deveni, în sine, factori de risc.
Mesajul lui Jucan are și o componentă de avertisment politic. Dacă statul nu își întărește mecanismele de reacție, spune el, nu doar campaniile de dezinformare devin mai greu de controlat, ci și încrederea în procesul democratic se poate eroda treptat. Din acest unghi, alegerile din 2028 nu apar ca un moment izolat, ci ca rezultatul a ceea ce se face sau nu se face acum.
În fond, intervenția președintelui interimar al CNA pune o întrebare incomodă, dar necesară: cât de pregătită este România să apere nu doar alegerile, ci și condițiile în care ele rămân credibile? Răspunsul, sugerează el, nu va veni dintr-o singură lege și nici dintr-o măsură spectaculoasă, ci dintr-un efort instituțional susținut, verificabil și asumat la timp.
