O cercetare publicată în Frontiers in Nutrition sugerează că dieta MIND ar putea ajuta creierul să-și mențină funcția cognitivă chiar și atunci când apar modificări structurale asociate vârstei. Potrivit materialului publicat de mindbodygreen.com, studiul a analizat dacă calitatea alimentației poate modifica relația dintre patologia cerebrală și performanța cognitivă.
Dieta MIND și reziliența cognitivă
Autorii au urmărit 66 de adulți în vârstă, cu vârste între 60 și 82 de ani, considerați cu risc crescut de demență din cauza istoricului familial sau a propriilor preocupări legate de memorie. Aproximativ 65% dintre participanți s-au identificat drept persoane de culoare, iar 73% au fost femei, două grupuri despre care sursa notează că sunt adesea subreprezentate în cercetarea despre sănătatea creierului.
Ce au măsurat cercetătorii
Participanții au completat un chestionar alimentar, iar cercetătorii au calculat atât un scor MIND, cât și un scor Healthy Eating Index, care reflectă respectarea ghidurilor alimentare generale din SUA. În paralel, au fost efectuate scanări MRI pentru a evalua markeri asociați cu declinul cognitiv și riscul de demență, inclusiv hiperintensitățile substanței albe, volumul hipocampului și volumul cortical.
Studiul a evaluat apoi memoria, funcția executivă și performanța cognitivă generală. Potrivit mindbodygreen.com, participanții cu scoruri MIND mai mari au avut, în medie, rezultate mai bune la testele de memorie.
Unde a apărut efectul protector
Cea mai importantă observație a fost legată de modul în care dieta a interacționat cu markerii de patologie cerebrală. În mod obișnuit, o încărcătură mai mare de hiperintensități ale substanței albe este asociată cu o funcție cognitivă mai slabă. În acest studiu, însă, relația a fost vizibilă mai ales la participanții cu aderență scăzută la dieta MIND. La cei cu scoruri MIND mai mari, impactul așteptat asupra cogniției a fost semnificativ atenuat.
Un model similar a apărut și în cazul volumului cortical: un volum cortical mai mic a prezis o cogniție mai slabă, dar numai atunci când aderența la dieta MIND era redusă. Cercetătorii descriu acest fenomen drept „reziliență cognitivă”, adică abilitatea creierului de a-și păstra funcția în ciuda unor modificări patologice subiacente.
În schimb, scorul Healthy Eating Index nu a arătat același efect protector. Potrivit sursei, reziliența cognitivă observată în analiză a fost specifică dietei MIND.
De ce ar putea conta dieta MIND
Dieta MIND este o combinație între dieta mediteraneană și dieta DASH, dar pune accent pe alimente asociate mai direct cu sănătatea creierului: verdețuri cu frunze, fructe de pădure, nuci, cereale integrale, pește și ulei de măsline. Mindbodygreen.com notează că aceste alimente sunt bogate în antioxidanți și compuși antiinflamatori, care ar putea contribui la reducerea stresului oxidativ, la susținerea barierei hemato-encefalice și la funcția sinaptică.
Autorii studiului sugerează că astfel de mecanisme ar putea explica de ce acest model alimentar pare să susțină cogniția într-un mod pe care alimentația sănătoasă generală nu l-a evidențiat în aceeași măsură.
Ce include, practic, acest model alimentar
Articolul citat oferă și câteva repere concrete pentru cei care vor să urmeze dieta MIND:
- verdețuri cu frunze: cel puțin șase porții pe săptămână;
- fructe de pădure: cel puțin două porții pe săptămână;
- nuci: o opțiune utilă ca gustare sau topping;
- fasole și alte leguminoase: cel puțin trei mese pe săptămână;
- cereale integrale: trei sau mai multe porții pe zi;
- pește gras: cel puțin două porții pe săptămână;
- ulei de măsline: folosit frecvent la gătit sau în salate.
Deși studiul sugerează o asociere promițătoare, el nu demonstrează singur că dieta MIND previne declinul cognitiv. Totuși, rezultatele indică faptul că alimentația ar putea conta nu doar pentru sănătatea generală, ci și pentru capacitatea creierului de a rămâne funcțional în fața îmbătrânirii. Pentru cititori, mesajul practic este clar: un model alimentar bogat în verdețuri, fructe de pădure, pește, nuci și ulei de măsline poate fi o strategie rezonabilă de susținere a sănătății creierului pe termen lung.
