OpenAI a propus ca guvernul SUA să primească o participație de 5% în companie, potrivit Financial Times, într-un moment în care presiunea politică asupra industriei de inteligență artificială crește la Washington. Informația, preluată și de CNBC, sugerează că Sam Altman încearcă să transforme o sursă de tensiune într-un aranjament cu miză financiară directă pentru statul american.
O idee neobișnuită pentru a calma Washingtonul
Dacă ar fi pusă în practică la evaluarea post-finanțare de 852 de miliarde de dolari, participația ar valora aproximativ 42,6 miliarde de dolari. Cifra arată nu doar dimensiunea economică la care a ajuns OpenAI, ci și felul în care AI a intrat deja în zona deciziilor cu impact public, unde reglementarea, investițiile și politica se intersectează tot mai des.
Ce urmărește Sam Altman
Potrivit Financial Times, citat de CNBC, Altman a susținut că oferirea unui interes financiar publicului în companie este cea mai bună modalitate de a împărți beneficiile dezvoltării inteligenței artificiale. Sursele publicației britanice spun că ideea a fost discutată încă din primele contacte cu administrația Trump, iar CNBC a relatat anterior că Altman a prezentat conceptul direct la începutul anului 2025.
În acest context, propunerea nu pare doar o formulă de guvernanță corporativă. Ea poate fi citită și ca o încercare de a răspunde unei întrebări mai largi: cine ar trebui să beneficieze de boom-ul AI? În varianta schițată de OpenAI, răspunsul ar include nu doar investitorii și angajații, ci și statul american, ca reprezentant al interesului public.
Un precedent politic și un test pentru restul industriei
Financial Times notează că aranjamentul propus ar putea merge mai departe decât OpenAI, prin ideea ca și alte companii americane din domeniul inteligenței artificiale să cedeze participații similare guvernului. Nu este însă clar dacă firmele concurente ar accepta un asemenea model. În lipsa unui consens în industrie, propunerea riscă să rămână mai degrabă un semnal politic decât un mecanism aplicabil pe scară largă.
Administrația Trump nu a indicat public dacă intenționează să urmărească această participație, iar Casa Albă și OpenAI nu au răspuns imediat solicitărilor de comentarii, potrivit CNBC. Tocmai această absență a unui răspuns clar menține subiectul în zona negocierii și a testării limitelor dintre interesul public și autonomia companiilor private.
De ce contează mai mult decât pare
Discuția despre o participație guvernamentală într-o companie privată de AI spune ceva important despre momentul în care a intrat tehnologia. Inteligența artificială nu mai este tratată doar ca o inovație de laborator sau ca o poveste de piață, ci ca o infrastructură strategică, cu implicații economice și politice comparabile cu cele ale altor sectoare considerate vitale.
Există și un precedent invocat în raportări: guvernul SUA deține o participație de 10% în Intel Corp, în urma unei investiții de 8,9 miliarde de dolari în acțiuni ordinare ale producătorului de cipuri. În mai, președintele Donald Trump a spus că ar fi trebuit să ceară o participație mai mare, iar în iunie a descris preluarea de către SUA a unor participații în giganții AI drept „un lucru minunat”, care i-ar face pe americani „parteneri în această revoluție”.
În aprilie, OpenAI a propus și crearea unui „fond de avere publică”, care să dețină active ce reflectă creșterea companiilor din domeniul AI și să distribuie beneficiile economice către public. Privite împreună, aceste idei arată că dezbaterea nu mai este doar despre cât de repede avansează AI, ci și despre cum sunt împărțite câștigurile ei. Iar aceasta este, probabil, miza reală a propunerii: nu doar să reducă presiunea din Washington, ci să redefinească relația dintre stat, tehnologie și profit într-o industrie care crește mult mai repede decât regulile care o înconjoară.
