Problemele digestive ale astronauților și cosmonauților în spațiu sunt departe de a fi doar o curiozitate. Potrivit unui nou studiu realizat în colaborare de NASA și Universitatea din Copenhaga și publicat în Nature Communications, microgravitația pare să modifice modul în care funcționează digestia, iar una dintre explicațiile posibile este că alimentele se deplasează mai lent prin intestin.
Ce au descoperit cercetătorii
Analiza s-a bazat pe probe de sânge recoltate de la 52 de astronauți. Cercetătorii au observat modificări care indică faptul că bacteriile intestinale încep să fermenteze proteinele mai intens la scurt timp după ce oamenii ajung în spațiu, iar această schimbare persistă până la întoarcerea pe Pământ. IFLScience a relatat că studiul adaugă o explicație biologică pentru disconfortul digestiv raportat frecvent în misiuni.
De ce contează microgravitația
Pe Pământ, gravitația ajută la mișcarea conținutului digestiv, dar în spațiu corpul trebuie să se bazeze aproape complet pe peristaltism, adică pe contracțiile musculare ale intestinului. NASA explică faptul că, în microgravitație, fluidele din corp tind să se redistribuie, conținutul stomacului poate „pluti”, iar intestinul este mai puțin compact. În acest context, alimentele pot rămâne mai mult timp în tractul digestiv.
„Lipsa gravitației în spațiu probabil face ca alimentele să se deplaseze mai lent prin intestin, iar acest lucru se potrivește cu semnele pe care le vedem de fermentare crescută a proteinelor”, a spus Henrik Roager, coautor al studiului și profesor asociat la Departamentul de Nutriție, Exerciții și Sport din cadrul Universității din Copenhaga. El a adăugat că acest mecanism ar putea ajuta la explicarea constipației raportate de astronauți.
Ce legătură are fermentarea proteinelor cu sănătatea
Fermentarea proteinelor de către bacteriile intestinale nu este un fenomen complet neobișnuit. Pe Pământ, ea poate apărea atunci când fibrele din dietă au fost deja consumate. În spațiu însă, cercetătorii spun că procesul pare să fie mai frecvent, posibil din cauza tranzitului intestinal mai lent.
Giorgia La Barbera, coautoare principală a studiului și profesor asociat la aceeași universitate, a declarat că echipa a observat modificări în probele de sânge care apar în câteva săptămâni după sosirea astronauților în spațiu. Potrivit ei, aceste schimbări continuă până la revenirea pe Pământ.
Studiul nu spune că microgravitația este singura cauză a disconfortului digestiv din spațiu, dar oferă o explicație biologică plauzibilă pentru una dintre cele mai frecvente probleme raportate: constipația. Articolul menționează și episoadele de „wet burps”, adică eructații însoțite de reflux de lichid, ca parte a tabloului digestiv mai larg întâlnit în misiuni.
De ce este important pentru misiunile lungi
Concluziile au relevanță mai ales pentru misiunile de durată, inclusiv eventuale zboruri către Marte. Constipația poate fi neplăcută pe termen scurt, dar cercetătorii avertizează că fermentarea proteinelor ar putea avea și efecte mai largi, inclusiv asupra concentrării, stării de spirit și, posibil, asupra rinichilor.
În acest context, autorii studiului spun că rezultatele pot ajuta la conturarea unor intervenții preventive. Printre opțiunile menționate se numără creșterea aportului de fibre, suplimentarea cu prebiotice sau alte tratamente care stimulează peristaltismul și reduc timpul de tranzit intestinal.
Roager a spus că astfel de măsuri ar putea reduce fermentarea proteinelor și ar contribui la menținerea unui mediu intestinal sănătos, cu potențiale beneficii atât pentru astronauți, cât și pentru pacienții imobilizați la pat, la care problemele digestive pot fi similare.
Ce urmează
Studiul adaugă o piesă importantă la înțelegerea modului în care corpul uman reacționează la viața în spațiu. Pentru moment, concluzia principală este că microgravitația nu afectează doar orientarea și echilibrul, ci și felul în care hrana este procesată de organism. Iar pentru viitoarele misiuni de lungă durată, de la stații orbitale la eventuale călătorii interplanetare, sănătatea digestivă ar putea deveni o problemă de planificare la fel de importantă ca alimentația sau somnul.
