Poluarea aerului a fost asociată de mult timp cu probleme respiratorii, boli cardiovasculare și mortalitate prematură. Un nou studiu amplu, prezentat de mindbodygreen.com, sugerează însă că efectele sale ar putea merge mai departe: expunerea pe termen lung la aer poluat ar putea accelera îmbătrânirea biologică, iar acest proces ar explica o parte importantă din riscul crescut de spitalizare și deces.
Poluarea aerului, mai mult decât un risc pentru plămâni
Pentru persoanele interesate de longevitate și de îmbătrânire sănătoasă, concluzia schimbă perspectiva asupra calității aerului: nu este doar o problemă de mediu, ci și una care poate influența felul în care organismul îmbătrânește la nivel celular.
Ce au analizat cercetătorii
Studiul a folosit date din două cohorte europene mari: UK Biobank, cu 309.467 de participanți, și cohorta Lifelines din Olanda, cu 29.146 de participanți. Cercetătorii au estimat expunerea pe termen lung la trei poluanți majori pe baza adreselor de domiciliu: particule fine PM₂.₅, particule grosiere PM₁₀ și dioxid de azot NO₂.
Apoi au evaluat îmbătrânirea biologică folosind markeri de sănătate consacrați și au verificat dacă aceasta poate explica legătura dintre poluare și rezultatele negative asupra sănătății. Abordarea este relevantă deoarece oferă un posibil mecanism biologic pentru efectele deja cunoscute ale aerului poluat.
Legătura dintre poluare și îmbătrânirea biologică
Rezultatele au arătat că o expunere mai mare, pe termen lung, la toți cei trei poluanți a fost asociată constant cu o îmbătrânire biologică mai rapidă în ambele grupuri studiate. Mai important, îmbătrânirea biologică a explicat o parte semnificativă din relația dintre poluarea aerului și riscurile de sănătate:
- între 11,5% și 52,3% din legătura dintre poluarea aerului și decesul din toate cauzele;
- între 7,5% și 25,4% din legătura dintre poluarea aerului și spitalizare.
Cu alte cuvinte, o parte relevantă din modul în care aerul poluat crește riscul de boală și deces pare să fie legată de accelerarea uzurii biologice a organismului.
Studiul notează și că aceste efecte au apărut chiar și la niveluri relativ scăzute de poluare, similare celor întâlnite în multe țări europene. Asta sugerează că riscul nu se limitează la zonele cu poluare extremă, ci poate exista și în cazul unei expuneri moderate, dar persistente.
Ce înseamnă îmbătrânirea biologică
Îmbătrânirea biologică descrie modul în care funcționează celulele și sistemele organismului, spre deosebire de vârsta cronologică, adică numărul de ani trăiți. Două persoane de aceeași vârstă pot avea profiluri biologice diferite, în funcție de genetică, stil de viață și factori de mediu.
Când îmbătrânirea biologică se accelerează, aceasta este asociată cu apariția mai timpurie a bolilor cronice, fragilitate crescută, declin mental și o durată de viață mai scurtă. În acest context, studiul sugerează că expunerea la aer poluat adaugă o formă măsurabilă de stres asupra organismului.
Ce poți face pentru a limita expunerea
Cercetarea nu înseamnă că fiecare persoană poate controla complet calitatea aerului din exterior, dar oferă câteva direcții practice pentru reducerea expunerii. Autorii materialului subliniază că interiorul locuinței este spațiul în care oamenii au cel mai mult control.
- folosirea unui purificator de aer cu filtru HEPA în camerele principale, mai ales în dormitor;
- închiderea ferestrelor în zilele cu poluare ridicată;
- verificarea calității aerului prin aplicații sau servicii locale;
- evitarea surselor de poluare din interior, precum fumatul, lumânările parfumate, tămâia sau folosirea aragazului fără ventilație adecvată;
- programarea activităților în aer liber în momentele cu trafic mai redus, când este posibil.
Studiul mai arată că un stil de viață sănătos poate susține mecanismele naturale de apărare ale organismului, deși nu poate anula complet efectele expunerii la poluare. Alimentația variată, somnul suficient și mișcarea regulată rămân factori importanți pentru sănătatea generală.
De ce contează pentru sănătatea publică
Mesajul principal al cercetării este că aerul curat nu ține doar de confort sau de sănătatea plămânilor. Dacă poluarea contribuie la îmbătrânirea biologică mai rapidă, atunci politicile de reducere a emisiilor și măsurile de îmbunătățire a calității aerului pot avea efecte directe asupra longevității și asupra poverii bolilor cronice.
În lipsa unui control complet asupra mediului exterior, protejarea spațiilor interioare și reducerea expunerii zilnice rămân pași utili. Totuși, concluzia de fond a studiului este una mai largă: calitatea aerului poate influența nu doar cum respirăm, ci și cât de repede îmbătrânește organismul la nivel biologic.
