Orele de muncă mai lungi sunt asociate cu rate mai ridicate ale obezității în țările OECD, potrivit unui studiu prezentat la European Congress on Obesity (ECO 2026), care are loc la Istanbul între 12 și 15 mai. Cercetarea, coordonată de Dr. Pradeepa Korale-Gedara de la University of Queensland, arată că o reducere cu 1% a orelor anuale de lucru este asociată cu o scădere de 0,16% a ratelor de obezitate la nivelul întregii populații din țările OECD.
Orele de muncă mai lungi, asociate cu obezitatea în țările OECD
Studiul a folosit date pentru 33 de țări OECD, pe perioada 1990-2022, pe baza unor surse publice precum OECD, OMS, FAO și Banca Mondială. Autorii au analizat separat efectele pentru bărbați și femei, dar și pentru două intervale distincte, 1990-2010 și 2000-2022, pentru a vedea dacă relația dintre programul de lucru și obezitate s-a schimbat în timp.
Potrivit datelor prezentate, efectul reducerii orelor de muncă a fost mai puternic în rândul bărbaților. O scădere cu 1% a orelor anuale de lucru a fost asociată cu o reducere de 0,23% a ratelor de obezitate la bărbați, comparativ cu 0,11% la femei. În perioada 1990-2010, aceeași reducere a fost asociată cu un declin de 0,17% la nivelul întregii populații, iar în perioada 2000-2022 cu o scădere de 0,13%.
Diferențe între țări și perioade
Analiza evidențiază variații mari între statele OECD. În 2022, Statele Unite au raportat cea mai ridicată rată a obezității la adulți dintre cele 30 de țări OECD pentru care existau date, cu 41,99%, în timp ce Japonia a avut cea mai mică valoare, de 5,54%. Chile, Mexic și Noua Zeelandă au depășit pragul de 30%, iar mai multe țări din nordul și vestul Europei au rămas sub 20%. Regatul Unit s-a situat între aceste extreme, la 26,8%.
Și programul de lucru diferă considerabil între economiile analizate. În 2022, cele mai puține ore anuale au fost raportate în Germania, Norvegia, Belgia, Suedia și Țările de Jos, în timp ce Columbia, Mexic, Costa Rica, Chile și Israel s-au aflat în partea de sus a clasamentului. Statele Unite au fost, de asemenea, printre țările cu cele mai multe ore lucrate anual.
Posibile mecanisme și implicații de politică
Autorii spun că rezultatele pot reflecta mai multe mecanisme, inclusiv mai puțin timp pentru activitate fizică, stres legat de muncă și o dependență mai mare de alimente convenabile, dense energetic. Ei notează și că relația dintre orele de lucru și obezitate este complexă și influențată de factori socio-economici și culturali.
Studiul mai arată că un PIB pe cap de locuitor mai mare a fost asociat cu o prevalență mai mică a obezității, iar urbanizarea și prețurile mai ridicate ale alimentelor au avut, de asemenea, o asociere negativă cu obezitatea la adulți. Cercetătorii susțin că aceste rezultate indică nevoia unor răspunsuri coordonate, care să includă piața muncii, designul urban și mediul alimentar, nu doar schimbări de comportament la nivel individual.
În concluzie, studiul prezentat la ECO 2026 sugerează că durata muncii poate fi un factor structural relevant în evoluția obezității în țările OECD. Pentru cititori, mesajul practic este că politicile privind echilibrul muncă-viață, timpul liber și mediul alimentar pot conta la fel de mult ca intervențiile clasice axate exclusiv pe dietă și exercițiu.
