O cercetare publicată în Chinese Neurosurgical Journal indică faptul că stereo-electroencefalografia ghidată prin termocoagulare cu radiofrecvență (RF-TC) poate îmbunătăți controlul crizelor la pacienții cu epilepsie medicamento-rezistentă prin modificarea rețelelor cerebrale, nu doar prin distrugerea unei zone țintă. Potrivit News-Medical.net, metoda folosește electrozi implantați pentru a livra leziuni termice țintite și poate fi o opțiune atunci când intervenția chirurgicală clasică nu este fezabilă.
Descoperire promițătoare în tratamentul epilepsiei
Epilepsia rezistentă la tratament afectează milioane de oameni la nivel global, iar pentru unii pacienți îndepărtarea chirurgicală a țesutului care declanșează crizele poate fi eficientă. Totuși, această abordare nu este întotdeauna posibilă, mai ales când zona epileptogenă se suprapune peste regiuni esențiale pentru limbaj sau mișcare.
Ce au analizat cercetătorii
Echipa condusă de profesorul Haifeng Shu și dr. Xin Chen, de la Departamentul de Neurochirurgie al General Hospital of Western Theater Command, Southwest Jiaotong University, China, a analizat 17 pacienți cu epilepsie refractară care au fost monitorizați prin stereo-electroencefalografie și apoi tratați cu RF-TC. Cercetătorii au comparat înregistrări de repaus, realizate înainte de tratament și imediat după, pentru a vedea cum se schimbă conectivitatea funcțională în mai multe benzi de frecvență: delta, theta, alpha, beta și gamma.
Studiul a folosit și metode de teorie a grafurilor pentru a evalua dacă nodurile importante din rețelele asociate crizelor devin mai puțin dominante după intervenție. Potrivit autorilor, cele mai clare efecte au apărut în banda alpha, asociată adesea cu comunicarea stabilă la distanță în creier.
Ce s-a schimbat după tratament
După RF-TC, conectivitatea atât în interiorul zonelor epileptogene, cât și între aceste zone și alte regiuni eșantionate a scăzut semnificativ. De asemenea, au fost observate modificări ale unor proprietăți de rețea, inclusiv reducerea betweenness centrality, un semn că anumite căi care susțin crizele au devenit mai puțin dominante.
Autorii susțin că aceste rezultate sprijină ideea că RF-TC poate perturba sincronizarea anormală a rețelelor cerebrale, nu doar să distrugă local un mic volum de țesut. În articol, profesorul Shu a spus că rezultatele sugerează că RF-TC „pare să influențeze creierul epileptic ca o terapie de rețea, nu doar ca o leziune focală”.
Legătura cu rezultatele clinice
Studiul a arătat și că răspunsul clinic diferă între pacienți. Cei care nu au obținut o reducere semnificativă a crizelor au prezentat scăderi mai puternice ale conectivității în benzile alpha și theta, ceea ce ar putea indica o perturbare mai amplă, dar mai puțin benefică, a rețelei. În schimb, pacienții care s-au ameliorat au avut o creștere a clusteringului în banda gamma, posibil semn al unei reorganizări mai sănătoase a circuitelor locale după slăbirea căilor patologice.
Autorii notează că aceste semnale electrice timpurii, măsurate după procedură, ar putea ajuta medicii să înțeleagă mai repede dacă intervenția are șanse să funcționeze și să decidă mai rapid dacă sunt necesare alte tratamente.
Ce urmează
Dr. Chen a spus că obiectivul pe termen lung este combinarea analizei rețelelor cerebrale cu planificarea individualizată a intervențiilor, astfel încât fiecare pacient să primească tratamentul „cel mai eficient și cel mai puțin invaziv posibil”. Cercetătorii subliniază însă că sunt necesare studii prospective mai ample înainte ca metoda să poată fi validată pe scară mai largă.
În forma actuală, rezultatele sugerează că RF-TC ar putea deveni o piesă importantă în îngrijirea ghidată de rețele pentru epilepsie, cu potențial de a ajuta medicii să evalueze mai devreme răspunsul la tratament și să ajusteze strategia terapeutică atunci când este nevoie.
