Probioticele sunt promovate frecvent drept un sprijin pentru sănătatea intestinală, însă articolul publicat de ScienceAlert.com, bazat pe un text republicat din The Conversation, arată că întrebarea esențială este mai puțin despre ambalaj și mai mult despre ce ajunge efectiv în organism după ce capsulele sunt înghițite.
Ce conțin, de fapt, probioticele și ce ajunge în organism după administrare
În analiza sa, autoarea descrie cum rafturile din farmacii și magazine sunt pline de produse cu etichete care vorbesc despre „bacterii prietenoase”, „culturi vii” sau formule „diverse” și „puternice”, dar oferă adesea explicații vagi despre efectele reale. Unele produse conțin 2 miliarde de culturi vii per capsulă, altele 5 miliarde, 10 miliarde sau chiar 25 de miliarde, ceea ce ridică și întrebări privind doza și siguranța.
Ce se întâmplă după înghițire
Articolul explică faptul că organismul consumă oricum bacterii în mod obișnuit prin alimente: aproximativ 1,3 miliarde pe zi, chiar și atunci când mâncarea este proaspăt spălată sau gătită. Odată ajunse în stomac, majoritatea bacteriilor sunt distruse sau afectate de aciditatea gastrică, iar doar o parte mică ajunge în colon. Cele care supraviețuiesc în cazul probioticelor rămân, de regulă, doar câteva zile.
În acest context, o capsulă cu 25 de miliarde de bacterii înseamnă, potrivit materialului, o încărcătură microbiană de aproximativ 20 de ori mai mare decât cea cu care corpul este obișnuit să se confrunte prin alimentație. Deși majoritatea oamenilor gestionează această expunere fără probleme datorită mecanismelor naturale de apărare ale intestinului, articolul subliniază că probioticele ar trebui evitate de persoanele cu sistem imunitar slăbit, care pot avea un risc mai mare ca bacteriile să se răspândească și să provoace infecții.
De ce apar aceleași bacterii pe multe etichete
Textul notează că multe produse folosesc aceleași tipuri de microorganisme, în special lactobacili și bifidobacterii. Acestea sunt bacterii întâlnite și în alimente, precum iaurtul, și fac parte și din microbiomul uman. Articolul spune că ele reprezintă în mod obișnuit aproximativ 12% din bacteriile intestinale, motiv pentru care nu este clar de ce piața probioticelor se concentrează atât de mult pe aceleași specii.
Un alt element evidențiat este modul în care producătorii își descriu produsele. În locul unor afirmații clare despre eficiență, etichetele folosesc formulări generale precum „complementarea bacteriilor naturale din intestin” sau „complementarea vieții de zi cu zi”. În același timp, unele branduri se prezintă drept „cel mai studiat” sau „cu tulpini foarte cercetate”, fără ca asta să însemne automat că beneficiile sunt demonstrate în mod convingător pentru fiecare produs.
Ce spune articolul despre reglementare și cost
Materialul explică și de ce anumite bacterii apar constant în suplimente: ele sunt considerate sigure sau sunt folosite în industria alimentară încă dinainte de 1958. Dacă un microorganism este desemnat oficial „Generally Recognized As Safe”, producătorul nu trebuie să facă cercetări suplimentare, iar în cazul unor „qualified health claims” nu este obligatorie nici demonstrarea eficienței în sens strict.
Autoarea spune că, în ciuda acestor limite, mesajul comercial rămâne convingător. În exemplul descris, un flacon de 30 de capsule cu doză mică costa 17,99 lire sterline, în timp ce antibioticul prescris costa 9,90 lire sterline. Concluzia ei este prudentă: atunci când este întrebată dacă probioticele funcționează, răspunde de obicei că „probabil nu v-au făcut niciun rău”, cu excepția costului.
Pentru consumatori, mesajul practic este unul de prudență: eticheta poate sugera beneficii, dar nu toate produsele probiotice sunt susținute de dovezi clare, iar persoanele vulnerabile ar trebui să fie atente la riscurile potențiale.
