Valorile considerate „normale” în analizele uzuale nu spun întotdeauna întreaga poveste despre sănătate, susține Florence Comite, medic și fondatoare a Comite Center for Precision Medicine, într-un material publicat de mindbodygreen.com. Într-o conversație pentru podcastul publicației, Comite a spus că preferă să compare rezultatele pacienților cu ceea ce ar arăta la vârful funcționării lor, aproximativ între 25 și 30 de ani, nu cu mediile unei populații care include mulți oameni deja bolnavi.
Pe baza acestei abordări, ea indică cinci biomarkeri pe care adulții, inclusiv cei trecuți de 30 de ani, ar trebui să îi urmărească mai atent pentru longevitate: glicemia à jeun, insulina à jeun, hemoglobina A1C, raportul de risc al colesterolului și testosteronul liber.
Glicemia à jeun și insulina: primele semnale metabolice
Comite spune că glicemia à jeun, adică nivelul zahărului din sânge după un post peste noapte, ar trebui să se situeze între 70 și 80 mg/dL. Ea recomandă, pentru o imagine mai completă, monitorizarea continuă a glucozei, deoarece o singură valoare de dimineață arată doar o parte din evoluția zilnică. Potrivit ei, după masă nivelul nu ar trebui să depășească mult 120, iar valori de 150 sau 180 în timpul unui antrenament pot fi normale. În schimb, 200 sau mai mult este un semnal de alarmă. Comite avertizează și că scăderea sub 70 în timpul postului prelungit poate fi problematică.
La fel de importantă, spune ea, este insulina à jeun. În materialul publicat de mindbodygreen, Comite afirmă că ar vrea ca insulina să fie nedetectabilă sau, cel mult, între 2 și 5 μIU/mL. Ea consideră că insulina detectabilă în post poate indica rezistență la insulină, pe care o descrie drept un proces frecvent odată cu înaintarea în vârstă.
A1C și raportul colesterolului: o imagine mai largă a riscului
Hemoglobina A1C oferă, potrivit lui Comite, o perspectivă pe termen mai lung asupra glicemiei, reflectând media aproximativă a zahărului din sânge pe circa 100 de zile. Deși pragul convențional de îngrijorare este 5,7%, iar multe laboratoare marchează sub 5,6% drept „normal”, ea spune că ținta ar trebui să fie sub 5%. În opinia ei, valori de 5,4, 5,5 sau 5,6 indică apropierea de prediabet.
În loc să se concentreze doar pe colesterolul total, Comite urmărește raportul dintre colesterolul total și HDL, cunoscut drept raport de risc al colesterolului. Mindbodygreen notează că acest calcul poate fi făcut dintr-un panel lipidic standard, disponibil prin laboratoare precum Quest sau LabCorp. Cu cât raportul este mai mic, cu atât mai bine, spune ea, considerându-l un indicator practic al riscului cardiovascular.
Testosteronul liber, un marker relevant și pentru femei
Ultimul biomarker menționat de Comite este testosteronul liber. Ea subliniază că testosteronul nu este doar un hormon masculin și spune că influențează metabolismul, masa musculară, sensibilitatea la insulină, starea de spirit, cogniția, memoria și riscul cardiovascular. Potrivit ei, nivelul începe să scadă cu 1% până la 3% pe an începând din jurul vârstei de 30 de ani.
Comite preferă testosteronul liber în locul testosteronului total, pe motiv că forma totală este legată de proteine și nu este disponibilă integral pentru organism. Pentru bărbați, ea indică un interval optim de 180–250 pg/mL. Pentru femei, spune că urmărește un interval mai larg, cu un minim de 6 pg/mL și până la 30 pg/mL, în funcție de variația individuală.
Ce recomandă expertul să ceri la analize
În materialul publicat de mindbodygreen, Comite recomandă să fie cerute explicit aceste teste: glicemie à jeun, insulină à jeun, hemoglobina A1C, un panel lipidic pentru calcularea raportului colesterolului și testosteron liber. Ea spune că multe dintre aceste analize nu sunt comandate în mod obișnuit de medici și că pot fi necesare solicitări separate.
De asemenea, recomandă mai multe măsurători, ideal cel puțin două, făcute dimineața, după post peste noapte, pentru a verifica consistența rezultatelor. Dacă valorile se încadrează în intervalele standard, dar nu ating țintele considerate optime de ea, Comite spune că merită o discuție cu medicul. Pentru cei care vor o imagine mai detaliată asupra modului în care organismul răspunde la alimentație, exercițiu și stres, ea sugerează și utilizarea unui monitor continuu al glucozei.
Mesajul central al expertului este că monitorizarea biomarkerilor potriviți poate ajuta la depistarea timpurie a declinului metabolic. În viziunea lui Comite, „normal” nu înseamnă automat „sănătos”, iar adulții peste 30 de ani pot folosi aceste teste pentru a obține o evaluare mai precisă a stării lor de sănătate.
