Candidatura lui Klaus Iohannis pentru funcția de secretar general al NATO nu este văzută cu ochi buni de toți diplomații europeni. Unii dintre ei au catalogat-o drept un gest „disperat” şi „de ultimă instanţă”, potrivit Europa Liberă.
Candidatura preşedintelui României, Klaus Iohannis, la funcţia de secretar general al NATO a fost privită cu scepticism în Germania.
„Divizează Alianţa într-un moment în care nu ne putem permite acest lucru”,
a declarat un diplomat pentru cotidianul german Frankfurter Allgemeine Zeitung (FAZ).
Până la acest moment, șeful statului are susținerea declarată a ambasadorului SUA, a Ungariei și a Bulgariei. Se așteaptă suport și din partea statelor semnatare a Pactului de la Varșovia.
Premierul olandez Mark Rutte este considerat favorit, fiind sprijinit de SUA, Franța, Germania și Olanda.
Funcția de secretar general al NATO implică trei responsabilități.
Klaus Iohannis candidează la șefia NATO: ”Îmi asum candidatura în numele României”
Klaus Iohannis a anunţat marţi într-o declaraţie de presă că a decis să intre în competiție pentru funcția de secretar general al NATO.
„E momentul în care ţara noastră trebuie să-şi asume o şi mai mare responsabilitate în cadrul Alianţei. Cred că NATO are nevoie la rândul său de o reîmprospătarea a strategiei sale. Am decis sa intru în competiție pentru funcția de secretar general al NATO. Îmi asum această candidatură în numele României”,
a declarat Iohannis.
Președinte al Consiliului Nord-Atlantic și al altor organisme-cheie
Secretarul general prezidează Consiliul Nord-Atlantic – principalul organism politic de luare a deciziilor al Alianței – precum și alte comitete decizionale de rang înalt.
Printre acestea se numără Grupul de planificare nucleară, Consiliul NATO-Ucraina, Consiliul NATO-Rusia și Consiliul Parteneriatului Euro-Atlantic. În plus, secretarul general prezidează Comisia NATO-Georgia.
Dincolo de rolul de președinte, secretarul general are autoritatea de a propune subiecte de discuție și de a interveni în cazul unor dispute între statele membre. Acesta acționează ca un mijlocitor al deciziilor, conducând și îndrumând procesul de formare a consensului și de luare a deciziilor în întreaga Alianță.
Pentru a facilita acest proces, secretarul general menține contactul direct cu șefii de stat și de guvern și cu miniștrii de externe și ai apărării din NATO și din țările partenere. Acest lucru presupune vizite regulate în țările NATO și partenere, precum și întâlniri bilaterale cu înalți oficiali naționali atunci când aceștia vizitează sediul NATO.
În mod efectiv, rolul lor le permite să exercite o anumită influență asupra procesului decizional, respectând în același timp principiul fundamental conform căruia autoritatea de a lua decizii este investită doar în guvernele membre însele.
Purtător de cuvânt principal
Secretarul general este, de asemenea, principalul purtător de cuvânt al Alianței și reprezintă Alianța în public în numele țărilor membre, reflectând pozițiile comune ale acestora în probleme politice.
Reprezintă NATO în fața altor organizații internaționale, precum și în fața presei și a publicului larg. În acest scop, secretarul general organizează în mod regulat briefinguri și conferințe de presă, precum și prelegeri și discursuri publice.
Șeful Statului Major Internațional
În al treilea și ultimul rând, secretarul general este ofițerul executiv superior al Statului Major Internațional al NATO, fiind responsabil de numirile personalului și de supravegherea activității acestuia.
