Viceguvernatorul BNR, Cosmin Marinescu, a avertizat joi că economia globală se confruntă cu riscuri tot mai mari din cauza creșterii datoriei publice și a politicilor bazate pe deficite bugetare. În discursul de deschidere al simpozionului OECD/INFE România privind educația financiară și sustenabilitatea financiară, organizat la Palatul Regal din București, Marinescu a vorbit despre riscul intrării într-o „capcană a populismului economic”, potrivit Economedia, care citează Mediafax.
Oficialul Băncii Naționale a spus că „datoria publică globală a atins un record istoric, 100% din PIB-ul mondial”, formulare pe care a legat-o de îngrijorările privind sustenabilitatea fiscală pe termen lung. În aceeași intervenție, el a arătat că, în lipsa unei abordări prudente, politicile publice pot ajunge să se bazeze mai ales pe măsuri pe termen scurt, susținute de deficite bugetare și datorie publică.
Responsabilitate fiscală într-un context tensionat
Marinescu a spus că, într-un mediu economic marcat de incertitudini și tensiuni internaționale, principiul responsabilității economice ar trebui să ghideze politicile publice. Mesajul său a fost centrat pe ideea de echilibru fiscal și pe nevoia de a evita soluțiile care pot aduce beneficii imediate, dar care pun presiune pe finanțele publice în timp.
Viceguvernatorul BNR a subliniat și rolul educației financiare în consolidarea rezilienței economice. În viziunea sa, alfabetizarea financiară este un element important pentru stabilitatea economică și pentru o mai bună înțelegere a riscurilor asociate cu îndatorarea excesivă.
OECD și modernizarea guvernanței
Cosmin Marinescu a mai spus că aderarea României la OECD poate reprezenta o oportunitate pentru îmbunătățirea guvernanței economice și a politicilor publice. El a prezentat acest proces drept un posibil impuls pentru dezvoltarea economică, în paralel cu întărirea standardelor de responsabilitate și sustenabilitate financiară.
Mesajul transmis la București vine pe fondul dezbaterilor tot mai frecvente despre nivelul datoriei publice și despre spațiul limitat pe care îl au guvernele pentru a susține cheltuieli suplimentare fără a afecta stabilitatea pe termen lung. Pentru România, concluzia practică a intervenției este una de prudență: deciziile bugetare trebuie cântărite în raport cu impactul lor asupra sustenabilității financiare.
