Uniunea Europeană analizează introducerea unor noi taxe și contribuții pentru finanțarea bugetului comunitar din perioada 2028-2034. Printre variantele discutate se numără taxarea marilor companii, a serviciilor digitale, a jocurilor de noroc online și a câștigurilor din criptomonede, dar și contribuții legate de tutun, emisii de carbon și deșeuri electronice.
Președintele Consiliului European, António Costa, coordonează o nouă etapă a negocierilor, după ce liderii statelor membre nu au reușit să ajungă la un acord privind nivelul contribuțiilor naționale.
Uniunea Europeană pregătește noi taxe
Președintele Consiliului European, António Costa, a preluat coordonarea negocierilor privind viitorul buget multianual al Uniunii Europene, în condițiile în care statele membre au opinii diferite asupra sumelor pe care ar trebui să le contribuie.
Discuțiile s-au intensificat după summitul european din 15 octombrie, care nu a produs un acord asupra principalelor aspecte financiare.
Potrivit Euronews, una dintre prioritățile lui António Costa este identificarea unor surse suplimentare de venit, astfel încât Uniunea Europeană să își poată finanța programele și investițiile fără să crească semnificativ contribuțiile directe ale statelor membre.
Viitorul cadru financiar multianual, propus de Comisia Europeană, are o valoare de aproape 2.000 de miliarde de euro și ar urma să se aplice de la 1 ianuarie 2028.
Banii vor fi utilizați pentru finanțarea politicilor europene, inclusiv a investițiilor în competitivitate, apărare, cercetare, agricultură, dezvoltare regională și infrastructură.
În cadrul negocierilor, António Costa a insistat asupra importanței dezvoltării unor noi surse de venit, cunoscute la nivel european drept „resurse proprii”.
Acestea ar permite alimentarea bugetului comunitar prin mecanisme distincte de contribuțiile naționale tradiționale.
Taxă pentru companiile cu afaceri de peste 100 de milioane de euro
Una dintre cele mai controversate propuneri este introducerea mecanismului Corporate Resource for Europe (CORE), prin care marile companii care operează pe piața europeană ar urma să contribuie la bugetul Uniunii.
Măsura ar viza întreprinderile cu o cifră de afaceri anuală netă de cel puțin 100 de milioane de euro.
Contribuția ar urma să fie stabilită în funcție de dimensiunea companiei, fără a reprezenta un impozit aplicat direct profitului.
Comisia Europeană susține că mecanismul ar afecta doar companiile mari și că valoarea contribuțiilor ar fi, în general, mai mică decât bonusurile acordate directorilor executivi.
Propunerea se confruntă însă cu opoziția mai multor state membre, care consideră că introducerea unor obligații financiare suplimentare pentru companii ar putea afecta competitivitatea economiei europene.
În încercarea de a găsi o soluție, Comisia analizează posibilitatea combinării mecanismului CORE cu o contribuție aplicată activităților digitale.
Potrivit informațiilor Euronews, una dintre variantele discutate presupune stabilirea unui prag suficient de ridicat pentru ca noul mecanism să vizeze în principal marile companii internaționale, inclusiv grupurile americane și asiatice.
O asemenea măsură ar putea genera tensiuni comerciale cu Statele Unite, având în vedere că numeroase companii importante din sectorul tehnologic sunt americane.
Taxe pentru serviciile digitale, jocurile de noroc și criptomonede
Parlamentul European a avansat și o serie de propuneri alternative privind finanțarea bugetului comunitar.
Acestea includ contribuții din sectorul serviciilor digitale, din activitățile de jocuri de noroc online și din câștigurile de capital obținute din active cripto.
Potrivit estimărilor prezentate de Euronews, aceste surse de venit ar putea genera până la 25 de miliarde de euro anual.
Propunerile au fost însă excluse din compromisul bugetar prezentat de Irlanda, țară care deține președinția rotativă a Consiliului Uniunii Europene.
Decizia a provocat nemulțumiri în Parlamentul European.
Europarlamentarul Danuše Nerudová, din Cehia, membră a Partidului Popular European, a criticat faptul că ideile Parlamentului nu au fost incluse în documentul de negociere.
„Este clar că președinția a refuzat să ia vreo decizie privind veniturile, propunând doar ajustări minore. Suntem deosebit de dezamăgiți că niciuna dintre propunerile Parlamentului nu a fost luată în considerare, în ciuda feedback-ului pozitiv primit din partea multor state membre”, a declarat aceasta.
Introducerea unei taxe pentru jocurile de noroc online întâmpină o opoziție puternică din partea Maltei, unde își desfășoară activitatea numeroși operatori europeni din acest sector.
În ceea ce privește criptomonedele, dificultățile sunt legate de implementarea mecanismului fiscal și de caracterul imprevizibil al veniturilor, în condițiile fluctuațiilor puternice de pe piața activelor digitale.
Veniturile din certificatele de emisii de carbon ar putea ajunge la bugetul UE
O altă măsură discutată presupune direcționarea către bugetul Uniunii Europene a 30% din veniturile obținute prin sistemul de comercializare a certificatelor de emisii de carbon (ETS).
Acest mecanism obligă operatorii din sectoarele acoperite să dețină certificate pentru emisiile de gaze cu efect de seră, costurile fiind influențate de cantitatea de emisii și de prețul certificatelor.
În prezent, veniturile obținute din licitațiile pentru certificate reprezintă o sursă importantă de finanțare pentru statele membre.
Transferarea unei părți către bugetul comunitar ar reduce sumele disponibile la nivel național.
Polonia se numără printre țările care se opun puternic acestei măsuri, considerând că veniturile respective ar trebui să rămână la dispoziția guvernelor.
Discuțiile sunt complicate și de contextul politic intern, în condițiile în care Polonia se pregătește pentru alegerile din 2027.
Contribuții din accizele la tutun. Luxemburgul se opune propunerii
Un alt mecanism păstrat în propunerea de compromis a Irlandei este Tobacco Excise Duty Own Resource (TEDOR).
Acesta prevede o contribuție la bugetul european calculată pe baza accizelor aplicate produselor din tutun, cu o cotă de 15% stabilită în mecanismul propus.
Măsura nu reprezintă, în forma prezentată, o taxă suplimentară percepută direct consumatorilor, ci o nouă modalitate de calcul al contribuțiilor statelor membre la bugetul comun.
Mai multe guverne și-au exprimat rezervele, invocând inclusiv riscul extinderii pieței negre a produselor din tutun.
Luxemburgul se opune în mod special acestei propuneri. Poziția sa este considerată relevantă în negocieri, având în vedere că Marele Ducat este un contributor net la bugetul Uniunii și contestă relativ rar inițiativele bugetare ale Comisiei.
Taxe legate de importuri și deșeuri electronice
Alte variante de finanțare beneficiază de un nivel mai ridicat de acceptare în rândul statelor membre.
Una dintre acestea este direcționarea unei părți din veniturile generate de Mecanismul de ajustare la frontieră în funcție de carbon (CBAM) către bugetul Uniunii.
Acest mecanism stabilește un cost asociat emisiilor de carbon pentru anumite produse importate din afara UE, printre care oțelul și cimentul.
Scopul său este reducerea diferențelor dintre costurile suportate de producătorii europeni și cele ale concurenților din state cu reguli climatice diferite.
O altă propunere se referă la introducerea unei contribuții calculate în funcție de cantitatea de deșeuri provenite din echipamente electrice și electronice care nu sunt colectate în fiecare stat membru.
Potrivit Comisiei Europene, această sursă de venit ar putea genera aproximativ 15 miliarde de euro anual.
Propunerea nu presupune automat aplicarea unei taxe directe asupra fiecărui aparat electronic cumpărat de consumatori, ci stabilirea unei contribuții naționale în funcție de deșeurile necolectate.
Grecia a avansat, la rândul său, ideea coordonării licitațiilor naționale pentru spectrul de frecvențe 6G, astfel încât o parte dintre veniturile generate să contribuie la finanțarea bugetului UE.
Această variantă întâmpină însă dificultăți, întrucât statele membre au respins în trecut tentativele de armonizare a gestionării spectrului radio, considerat o sursă importantă de venit național.
