Sindicaliștii din educație pichetează joi, de la ora 11:00, Palatul Parlamentului și depun peste 160.000 de semnături pentru susținerea unei inițiative legislative care urmărește modificarea și completarea Legilor educației, potrivit Federației Sindicatelor Libere din Învățământ, Federației Sindicatelor din Educație „Spiru Haret” și Federației Naționale Sindicale „ALMA MATER”.
Protest la Parlament, în plin final de an școlar
Acțiunea vine într-un moment sensibil pentru sistemul de învățământ, la câteva zile după încheierea unor etape importante din calendarul școlar și în contextul în care sindicatele încearcă să readucă în prim-plan tema condițiilor de lucru din școli și universități. Mesajul lor este unul clar: actualele prevederi legislative trebuie revizuite înainte ca anul școlar 2026-2027 să înceapă.
Ce cer profesorii
Reprezentanții celor trei federații spun că vor anularea unor prevederi introduse prin Legea nr. 141/2025, despre care afirmă că sunt dăunătoare sistemului educațional. Printre solicitările transmise public se află reducerea numărului de elevi din clase, revenirea la normele didactice anterioare și un calcul diferit pentru tarifele la orele plătite în regim de plata cu ora.
În forma prezentată de sindicate, inițiativa legislativă propune ca în învățământul primar o clasă să nu depășească 22 de elevi, iar în gimnaziu și liceu plafonul să fie de 26. Totodată, profesorii cu gradul didactic I și peste 25 de ani vechime ar urma să beneficieze de reducerea normei cu două ore.
Organizațiile sindicale mai cer o primă de instalare pentru cadrele didactice care predau în zone izolate sau defavorizate, organizarea separată a clasei a VIII-a și burse pentru studenții de la licență didactică cu dublă specializare sau masterat didactic echivalente cu salariul net al unui profesor debutant.
Semnături pentru o inițiativă legislativă
Potrivit sindicatelor, cele peste 160.000 de semnături vor fi depuse la Registratura Parlamentului în sprijinul inițiativei cetățenești. Federațiile spun că proiectul ar trebui discutat în regim de urgență, astfel încât anul școlar 2026-2027 să înceapă în condiții mai bune pentru angajații din educație și pentru elevi, studenți și ceilalți beneficiari ai sistemului.
În același pachet de propuneri se află și menținerea bursei de excelență pentru liceenii medaliați la olimpiade internaționale pe durata studiilor universitare de licență în România, cu condiția păstrării performanței. Sindicatele susțin că aceste măsuri ar corecta efectele unor modificări legislative recente și ar sprijini calitatea actului educațional.
O dispută cu miză structurală
Dincolo de revendicările punctuale, protestul de la Parlament arată o tensiune mai largă între presiunea bugetară, organizarea școlilor și așteptările profesorilor. Discuția despre clase mai puțin aglomerate, norme didactice și stimulente pentru zonele defavorizate nu este doar una salarială, ci și una despre capacitatea sistemului de a păstra oameni în profesie și de a oferi timp real pentru predare.
În educație, schimbările legislative au efecte lente, dar adânci. De aceea, solicitarea sindicatelor de a dezbate rapid inițiativa nu ține doar de calendarul politic, ci și de felul în care statul își definește prioritățile pentru următorii ani școlari. Pentru profesori, miza este predictibilitatea. Pentru elevi și studenți, miza este calitatea unei școli care funcționează fără improvizații repetate.
Protestul de joi va testa, încă o dată, disponibilitatea Parlamentului de a răspunde unei presiuni venite din sistemul educațional printr-o dezbatere legislativă concretă, nu doar prin promisiuni de etapă.
