Economistul-șef al Băncii Naționale a României, Valentin Lazea, a transmis la Iași un mesaj de prudență privind cheltuielile cu pensiile, în contextul noii legi a pensiilor și al impactului bugetar al recalculării aplicate în 2024. Potrivit RomaniaTV.net, Lazea le-a vorbit studenților de la Facultatea de Economie și Administrarea Afacerilor din cadrul Universității „Alexandru Ioan Cuza” despre starea economiei românești și despre limitele pe care le are bugetul în fața unor majorări masive ale pensiilor.
BNR avertizează asupra ritmului creșterilor din sistemul de pensii
Oficialul BNR a spus că pensiile nu vor rămâne înghețate și că există resurse pentru indexările firești, însă a insistat că statul nu își mai poate permite creșteri de amploarea celor din trecut. „Legat de pensii, nu spune nimeni că nu vor fi resurse. Nimeni n-a spus că la anul pensiile nu se vor indexa. Vor fi bani, dar nu trebuie creșteri de 40%, cum a fost ultima dată”, a declarat Lazea, potrivit sursei citate. El a adăugat că nu este normal ca cheltuieli permanente să fie finanțate din venituri temporare, prin împrumuturi.
Recalcularea pensiilor, presiune mare pe buget
Declarațiile vin după o perioadă în care sistemul public de pensii a trecut printr-o recalculare amplă. Guvernul a aprobat în februarie 2024 normele de aplicare pentru noua Lege a pensiilor, iar până la 1 septembrie 2024 a fost aplicată prima etapă majoră a reformei. În materialul publicat de RomaniaTV.net se arată că peste 3,8 milioane de pensii, adică 82,56% din total, au fost majorate în urma acestui proces, iar creșterea medie a depășit 600 de lei.
La nivelul județului Iași, cea mai mare creștere menționată în articol a fost de 8.000 de lei. Tot acolo, directoarea Casei Județene de Pensii Iași, Maria Andronache, a spus după încheierea primei etape a recalculării că 105.195 de pensionari, adică peste 70% dintre cei care au beneficiat de recalcularea drepturilor de pensie în prima etapă, au avut o pensie mai mare cu 650 de lei, în medie.
Semnalul transmis de BNR: indexări da, șocuri bugetare nu
Lazea a încercat să tempereze scenariile alarmiste și a sugerat că discuția nu este despre blocarea pensiilor, ci despre ritmul și amploarea creșterilor. Mesajul său este relevant într-un context în care statul a suportat deja un efort bugetar important pentru aplicarea noii legi, iar finanțarea unor cheltuieli permanente din împrumuturi rămâne o vulnerabilitate pentru buget.
RomaniaTV.net amintește și avertismentele formulate la începutul lui 2024 de președintele Consiliului Fiscal, Daniel Dăianu, care spunea atunci că reforma corectează inechități, dar vine într-un moment economic dificil, cu un deficit bugetar în jur de 6% din PIB. În acea evaluare, presiunea suplimentară pe cheltuieli era văzută ca un risc pentru reducerea deficitului și pentru încrederea piețelor financiare internaționale.
În acest cadru, mesajul economistului-șef al BNR este unul de echilibru: pensiile pot fi indexate, însă orice nouă majorare de amploare trebuie raportată la capacitatea reală a bugetului. Pentru sistemul public de pensii, întrebarea rămâne cât de mari pot fi ajustările fără a împinge din nou finanțele publice într-o zonă de risc.
