Șase state membre ale Uniunii Europene — Germania, Italia, Austria, Polonia, Portugalia și Spania — cer Bruxellesului să analizeze introducerea unei taxe comune asupra profiturilor excepționale obținute de companiile petroliere pe fondul războiului din Iran. Deocamdată, inițiativa este doar o propunere și nu a fost adoptată nicio decizie la nivel european.
Presiune pentru o taxă europeană pe profiturile petroliere
Miniștrii de Finanțe din cele șase țări au solicitat ca subiectul să fie discutat luna viitoare, la reuniunea de la Dublin a responsabililor europeni din domeniu. Irlanda deține în prezent președinția rotativă a Consiliului Uniunii Europene, ceea ce face ca întâlnirea să fie un moment important pentru o posibilă coordonare la nivel comunitar.
Marjele de rafinare au crescut mai repede decât petrolul brut
Argumentul principal al statelor care susțin măsura este că profiturile și marjele obținute din produsele rafinate au avansat mai rapid decât prețul petrolului brut. Cotația Brent a coborât spre 88–90 de dolari pe baril, după ce atinsese un vârf de aproximativ 126 de dolari, însă prețurile la pompă și costurile pentru consumatori nu au revenit la nivelurile anterioare crizei.
Potrivit unei analize Reuters citate în materialul TVRInfo.ro, motorina comercializată în Europa rămâne cu peste 70% mai scumpă decât înaintea războiului din Iran. În Statele Unite, marja de rafinare pentru motorină — diferența dintre costul petrolului și valoarea produsului obținut — a depășit pentru prima dată 100 de dolari pe baril. În scrisoarea comună a celor șase state, citată de Euronews, companiile petroliere sunt descrise ca beneficiind de o profitabilitate generală și de marje pentru produsele rafinate care depășesc creșterea prețului petrolului brut.
UE a mai folosit o taxă similară în 2022
Uniunea Europeană a recurs deja la o măsură asemănătoare în 2022, după invazia Rusiei în Ucraina. Atunci a fost introdusă o contribuție temporară de solidaritate pentru companiile din sectoarele petrolului, gazelor naturale, cărbunelui și rafinării. Taxa era aplicată profiturilor care depășeau cu peste 20% media anuală înregistrată începând din 2018, iar cota minimă stabilită la nivel european era de 33%. România a decis atunci să aplice o cotă de 60%.
Revenirea la o astfel de schemă ar arăta că liderii europeni caută din nou un răspuns comun la o criză energetică ce a împins în sus costurile pentru șoferi și a alimentat profiturile unor companii din lanțul petrolier. Totuși, de această dată, contextul politic și economic este diferit, iar orice nouă taxă ar trebui negociată între state cu interese divergente.
Ce ar putea însemna pentru România
Pentru România, o eventuală taxă europeană ar putea aduce venituri suplimentare la buget, bani care ar putea fi folosiți inclusiv pentru măsuri de protejare a consumatorilor. În același timp, o taxare prea ridicată sau imprevizibilă ar putea afecta investițiile din energie, inclusiv în rafinare și în proiecte strategice.
OMV Petrom a raportat pentru prima jumătate a anului 2026 un rezultat operațional curent înainte de impozitare de trei miliarde de lei, în creștere cu 21%. Profitul net a scăzut însă cu 14%, până la 1,8 miliarde de lei, pe fondul rezultatului financiar negativ și al taxei de solidaritate. Compania spune că a contribuit cu 10,2 miliarde de lei la bugetul statului în primele șase luni ale anului și că a investit 3,7 miliarde de lei în aceeași perioadă. Pentru întregul an 2026 sunt planificate investiții de aproximativ nouă miliarde de lei, inclusiv în proiectul Neptun Deep.
Echilibrul dintre taxare și investiții
În București, dezbaterea este una cunoscută: dacă taxa este prea mică, consumatorii pot avea sentimentul că suportă singuri costurile crizei; dacă este prea mare sau imprevizibilă, poate frâna investițiile în energie și proiectele care ar putea reduce dependența de importuri. Miza nu este doar colectarea unor sume suplimentare, ci găsirea unui echilibru între protejarea consumatorilor și menținerea investițiilor necesare pentru securitatea energetică.
Discuția de la Dublin va arăta dacă există suficient sprijin pentru ca UE să revină la o taxare excepțională a profiturilor din energie sau dacă statele membre vor prefera să lase fiecare capitală să decidă separat. Pentru moment, propunerea rămâne la stadiul de solicitare politică, dar presiunea asupra sectorului petrolier și asupra prețurilor la combustibili rămâne ridicată.
