Un raport al Guvernului condus de Ilie Bolojan, citat de Capital.ro, arată diferențe foarte mari în modul în care administrațiile locale reușesc să colecteze taxele și impozitele. Analiza privind eficiența administrației publice pune accent pe autonomia financiară a autorităților locale și pe dependența acestora de banii primiți de la bugetul de stat.
Diferențe uriașe între primăriile din România
Documentul spune că autonomia financiară locală depinde de capacitatea primăriilor de a genera venituri proprii în comunitate. În raport este subliniat și faptul că impozitul pe clădiri și terenuri este una dintre puținele taxe aflate integral în responsabilitatea autorităților locale, atât la stabilirea cotelor, cât și la colectarea efectivă.
Localități cu încasări foarte slabe
Potrivit datelor analizate pentru 2024, cele mai slabe rate de colectare sunt concentrate în mai multe localități din Moldova, Dobrogea, sudul Munteniei și Olteniei. Guvernul notează că în aceste regiuni există un număr vizibil de UAT-uri cu grad de colectare sub 40%, fenomen asociat cu lipsa zonelor urbane funcționale, sărăcia și veniturile reduse ale populației.
Printre localitățile menționate cu cele mai mici niveluri de colectare se află Grajduri, cu 2%, Slobozia Bradului, cu 4%, Poșta Câlnău, cu 8%, Pardina, cu 10%, și Turnu Măgurele, cu 17%. Raportul descrie aceste cazuri drept situații de „disfuncționalități majore și vulnerabilitate fiscală”, cu efecte asupra capacității administrațiilor de a finanța servicii publice locale.
Unde colectarea este aproape integrală
La polul opus, analiza indică rezultate mult mai bune în Transilvania, Banat și în zona metropolitană București-Ilfov, dar și în județele Constanța și Brăila. În aceste zone, raportul spune că există mai multe UAT-uri care ating sau depășesc pragul de 65% la colectare, ceea ce ar semnala o administrare fiscală mai riguroasă și, posibil, un grad mai mare de conformare voluntară.
Printre administrațiile locale cu cele mai ridicate niveluri de colectare se numără Husasău de Tinca și Oncești, ambele cu 100%, Concești cu 99%, Păuca cu 97% și Dragomirești-Vale cu 95,38%.
De ce unele primării încasează greu taxele
Guvernul arată că nivelul redus al colectării nu este explicat întotdeauna doar prin lipsa bazei de impozitare. Printre problemele identificate se află veniturile reduse ale populației, evidențele neactualizate ale proprietăților, cotele minime de impozitare, lipsa evaluărilor fiscale periodice și dificultățile în recuperarea creanțelor.
Raportul menționează și faptul că multe comune și orașe mici au grade de colectare între 20% și 80%, pe fondul lipsei de personal specializat și al dificultăților administrative.
Contextul fiscal din 2026 și ce urmează din 2027
Analiza apare după ce taxele locale au crescut în 2026, iar în unele orașe majorările au ajuns la 50%-80% față de anul precedent. Ulterior, Guvernul a modificat legislația pentru a permite administrațiilor locale să reducă nivelul taxelor, după ce numeroase primării aplicaseră plafonul maxim permis de lege. Rămâne valabilă bonificația de 10% pentru plata anticipată a impozitelor pe clădiri, terenuri și mașini până la 31 martie.
Ilie Bolojan a spus că, din 2027, impozitul pe proprietate ar urma să fie calculat în funcție de valoarea de piață a imobilelor. Premierul a afirmat că noul sistem nu ar trebui să ducă la o nouă explozie a taxelor locale și că procentul aplicat va putea fi ajustat de fiecare localitate. Pentru contribuabili, următorul reper practic rămâne plata la timp a taxelor locale, pentru a beneficia de bonificația de 10% acolo unde aceasta se aplică.
