Președintele Nicușor Dan a promulgat miercuri legea prin care plafonarea adaosului comercial la alimentele de bază este prelungită până la 31 decembrie 2026, potrivit unui decret al Administrației Prezidențiale. Măsura continuă astfel un mecanism introdus în iulie 2023 și extins succesiv de atunci încoace, pe fondul presiunilor asupra prețurilor alimentare.
Plafonarea, prelungită din nou
Noua prelungire vine după ce ultima formă a măsurii era valabilă până la 30 iunie 2026. Proiectul de lege a fost adoptat de Camera Deputaților, for decizional, la începutul lunii iunie, iar textul prevede explicit că ordonanța de urgență se aplică până la data de 31 decembrie 2026 inclusiv.
Ce produse rămân sub plafon
Măsura vizează în continuare 17 categorii de produse alimentare considerate de bază. Lista rămâne neschimbată și include pâine albă simplă, lapte de consum, brânză telemea de vacă, iaurt simplu, făină albă de grâu, mălai, ouă, ulei de floarea-soarelui, carne proaspătă de pui și porc, legume și fructe proaspete vrac, cartofi albi vrac, zahăr alb tos, smântână, unt și magiun.
Potrivit formei menținute de autorități, plafonarea se aplică unor produse cu gramaje sau volume precise, de la pâine și lapte până la unt și magiun, ceea ce arată că intervenția statului rămâne țintită mai degrabă spre coșul zilnic decât spre întreaga piață alimentară.
Argumentul oficial: prețuri temperate, putere de cumpărare protejată
Executivul a susținut în expunerea de motive că menținerea plafonării este necesară pentru păstrarea echilibrului pe piața agroalimentară și pentru limitarea impactului scumpirilor asupra consumatorilor, în special în cazul produselor de bază. Autoritățile au invocat și nevoia de a proteja puterea de cumpărare a populației în contextul presiunilor inflaționiste.
În termeni practici, prelungirea indică faptul că statul nu consideră încă închis episodul scumpirilor la alimentele esențiale. Chiar dacă măsura este temporară și limitată la anumite produse, ea a devenit, prin repetare, un instrument de politică economică folosit pentru a amortiza șocurile resimțite de consumatori.
O măsură temporară care a devenit recurentă
Faptul că plafonarea a fost introdusă inițial pentru 90 de zile, apoi prelungită de mai multe ori, spune ceva important despre felul în care autoritățile gestionează inflația alimentară: prin intervenții succesive, nu printr-o soluție definitivă. Pentru consumatori, asta poate însemna un răgaz; pentru piață, însă, rămâne semnul unei intervenții administrative care continuă să fie considerată necesară.
Într-o economie în care alimentele de bază au o greutate mare în bugetele gospodăriilor, astfel de decizii au și o dimensiune socială clară. Ele nu rezolvă automat cauza scumpirilor, dar pot reduce presiunea imediată asupra celor mai expuse categorii de cumpărători. Tocmai de aceea, prelungirea până la finalul lui 2026 va fi urmărită nu doar ca o decizie legislativă, ci și ca un test al eficienței unei politici care încearcă să țină prețurile sub control fără a distorsiona excesiv piața.
Rămâne de văzut dacă această nouă extensie va aduce stabilitate reală în rafturi sau doar va împinge mai departe o soluție de avarie devenită deja obișnuință.
