Românii care cumpără țigări sau alcool dintr-un alt stat membru al Uniunii Europene și le aduc în țară pentru consum propriu trebuie să respecte intervale clare de timp între transporturi. Noile reguli pentru persoanele fizice au fost publicate de Ministerul Finanțelor.
Autoritatea Vamală Română și Agenția Națională de Administrare Fiscală au emis un ordin comun care definește caracterul ocazional al transportului în România de produse accizabile achiziționate dintr-un alt stat membru al Uniunii Europene de către persoane fizice, pentru uz propriu.
Actul normativ introduce criterii pentru evaluarea acestor situații, în scopul delimitării transporturilor realizate strict în interes personal de cele care pot indica desfășurarea unor activități cu caracter economic, inclusiv activități ilicite, spune Ministerul Finanțelor, într-un comunicat.
Câte țigări pot aduce românii în țară și cât de des
Conform sursei citate, prin caracter ocazional al transportului în România de produse accizabile achiziționate dintr-un alt stat membru al Uniunii Europene de către o persoană fizică, pentru uzul său propriu, se înțelege transportul de produse accizabile care îndeplinește cumulativ următoarele condiții:
- Este realizat exclusiv în scop personal, necomercial, de către persoana respectivă;
- Nu face parte dintr-o serie succesivă de transporturi efectuate de aceeași persoană, de natură să indice desfășurarea unei activități economice;
- Cantitățile transportate, analizate în raport cu intervale de timp de 40 de zile și de un an, nu depășesc limitele prevăzute de legislația fiscală.
Concret, o persoană fizică nu poate transporta în România, mai des decât o dată la 40 de zile, cantități care depășesc 800 de țigarete (însemnând 40 de pachete, respectiv patru cartușe de țigarete obișnuite), 400 de țigări (cu o greutate maximă de 3 g/bucată), 200 de țigări de foi sau un kg de tutun de fumat, respectiv 250 g (sau 800 de stickuri) de produse din tutun destinate inhalării fără ardere, 250 g de tutun de mestecat sau 250 g de tutun pentru uz nazal.
Pentru băuturile alcoolice, plafonul se raportează la un interval de un an și este de 10 litri de băuturi spirtoase, 20 de litri de produse intermediare, 90 de litri de vinuri (din care maximum 60 de litri de vinuri spumoase) și 110 litri de bere.
Până acum, aceste plafoane erau stabilite doar prin normele metodologice, fără o definire explicită a caracterului ocazional al transportului și fără repere clare de timp pentru evaluarea frecvenței acestuia.
Până în prezent, legislația nu prevedea intervale de timp pentru încadrarea în limitele cantitative pentru consumul propriu, prin urmare, oricine putea introduce în țară cantitatea maximă legală, chiar și în fiecare zi sau de mai multe ori pe zi.
Amenzi pentru cei care nu respectă noile reguli
Odată cu intrarea în vigoare a acestui ordin, depășirea cantităților legale stabilite pentru 40 de zile în cazul produselor din tutun și într-o perioadă de un an, pentru cele din alcool se sancționează cu amenzi cuprinse între 20.000 și 100.000 de lei și prin confiscarea produselor respective.
De asemenea, la nivelul Autorității Vamale Române se instituie „Registrul electronic de evidență a introducerilor ocazionale de produse accizabile de către persoane fizice”, în care sunt înregistrate constatările efectuate de personalul Autorității Vamale Române și al Agenției Naționale de Administrare Fiscală.
Acestea sunt consemnate într-o fișă de constatare, document care stă la baza înregistrării datelor în registrul electronic dedicat. Fișa de constatare este semnată de personalul constatator și de persoana care deține bunurile, iar în situația refuzului de semnare, acest fapt este consemnat, fără a afecta valabilitatea înregistrării.
„Măsura are ca obiectiv creșterea gradului de conformare fiscală și îmbunătățirea colectării veniturilor la bugetul de stat, în contextul în care produsele accizabile reprezintă o categorie cu impact semnificativ asupra veniturilor publice. (…) În același timp, aceste reglementări transmit un semnal clar privind importanța susținerii pieței interne, încurajând achiziția de produse din România și descurajând practicile care pot afecta producătorii și comercianții locali prin evitarea cadrului fiscal aplicabil”, adaugă Ministerul Finanțelor.
