Euro a urcat la maxime istorice față de leu, iar mișcarea cursului începe să se vadă tot mai clar în economie, de la prețurile bunurilor importate până la comportamentul de consum. Potrivit unei analize publicate de Capital.ro, după depășirea pragului de 5 lei anul trecut, piața s-a obișnuit treptat cu valori apropiate de acest nivel, însă în perioada recentă cursul a reflectat mai accentuat incertitudinile politice.
În același timp, bursa și piața datoriei suverane au rămas relativ stabile, iar contextul global în schimbare poate aduce variații mai ample ale cursului, pe fondul unei mobilități mai mari a capitalurilor. Analiza citată de Capital.ro arată că deprecierea leului nu este doar o temă de piață, ci una cu efecte directe asupra prețurilor, creditării și consumului.
Scumpiri mai rapide la importuri și servicii
Pe măsură ce leul se slăbește în raport cu euro, cresc costurile pentru bunurile importate, dar și pentru produsele realizate cu o componentă ridicată de import. Efectul se transmite apoi în inflație, iar o nouă rundă de scumpiri este considerată nedorită atât de consumatori, cât și de banca centrală, potrivit analizei XTB România citate de Capital.ro.
Într-o economie parțial euroizată, cursul leu-euro influențează direct cheltuieli precum facturile la comunicații sau televiziune, dar și achizițiile mari, inclusiv mașini și locuințe. Presiunea se vede și asupra serviciilor, ceea ce afectează puterea de cumpărare într-un moment în care veniturile sunt în lei, iar o parte importantă a cheltuielilor este raportată la euro.
Creditele în valută și presiunea asupra firmelor
Datele BNR pentru luna martie arată că creditele în valută au scăzut cu 12,5% anual în cazul populației, dar au crescut cu 15,1% la companii. În total, aproximativ 32,2% din creditele din economie sunt denominate în valută, ceea ce poate amplifica presiunea asupra firmelor, deja afectate de fiscalitate, costurile energiei și volatilitatea economică, a explicat consultantul de strategie XTB România, Claudiu Cazacu.
Analiza subliniază și rolul cursului euro-leu ca indicator de încredere în economie. Un salt al cursului poate schimba comportamentele de consum, într-un context deja marcat de incertitudini interne și internaționale, iar comercianții și furnizorii de servicii pot ajusta la rândul lor prețurile sau ritmul de vânzare.
Ce arată scenariile pentru perioada următoare
Potrivit modelelor economice menționate de XTB România, evoluția viitoare a cursului poate fi raportată la diferențialul de inflație, care a ajuns recent la 7,3 puncte procentuale. Între 2023 și 2025, diferența dintre inflația din România și cea din zona euro a urcat la aproximativ 15 puncte procentuale, ceea ce ar fi creat spațiu pentru o depreciere mai amplă a leului.
În acest cadru, un nivel de 5,30 lei pentru un euro pe termen scurt și chiar 5,50 lei în a doua parte a anului sunt prezentate ca scenarii tot mai probabile, deși evoluția finală va depinde de economia reală, apetitul investitorilor și politica băncii centrale. Claudiu Cazacu a spus că depozitele în lei au oferit în ultimii ani randamente superioare celor în valută, cu dobânzi mai mari cu 2-3 puncte procentuale, însă a avertizat că deprecierea rămâne un risc periodic pentru deponenți.
Consumul scade în 2026, mai ales la produsele nealimentare
Separat, datele privind comerțul cu amănuntul arată că românii și-au restrâns cheltuielile în 2026. În primele trei luni ale anului, volumul total al vânzărilor din retail a scăzut cu 5,8% față de aceeași perioadă din 2025, iar cele mai mari scăderi au fost înregistrate la produsele nealimentare, unde declinul se apropie de 10%.
Deși martie 2026 a adus o creștere de 18,6% față de februarie, avansul a fost influențat în principal de consumul mai ridicat de carburanți și de vânzările sezoniere. Comparativ cu martie 2025, consumul general rămâne însă în scădere cu 2,3%. Vânzările de alimente, băuturi și tutun au coborât cu 3,4% față de anul trecut, iar la produsele nealimentare, precum îmbrăcăminte, electronice sau mobilier, declinul depășește 6%.
Singurul segment care a înregistrat creștere a fost cel al carburanților, cu un avans de 11,2% față de anul precedent. În ansamblu, datele sugerează o reducere a apetitului pentru cumpărături și o scădere vizibilă a puterii de cumpărare, într-un context în care deprecierea leului poate accentua presiunea asupra prețurilor și a bugetelor gospodăriilor.
Pe termen scurt, evoluția cursului și a consumului va rămâne un indicator important pentru economie, iar eventualele noi mișcări ale leului față de euro vor conta atât pentru firme, cât și pentru consumatori.
