România se îndreaptă spre un scenariu similar cu criza grecească din 2011, susține economistul Radu Georgescu, într-o postare citată de romaniatv.net. Argumentul său pornește de la un tablou economic pe care îl descrie drept fragil: venituri înghețate ale populației, inflație de două cifre, dependență mare de fondurile europene și o criză politică prelungită, toate într-un moment în care consumul dă semne de încetinire.
Semnal de alarmă privind economia României
Georgescu spune că avertizează de patru ani asupra acestui risc și afirmă că, în urmă cu câțiva ani, puțini discutau public despre o asemenea posibilitate. În prezent, el consideră că semnalele din economie sunt mai vizibile și că presiunea asupra cheltuielilor populației începe să se vadă în rezultatele companiilor care vând direct către consumatori.
Ce arată datele invocate de economist
În analiza sa, economistul face trimitere la rezultatele trimestriale prezentate de CEO-ul Fourlis Holdings, grupul grec care operează în România magazinele INTERSPORT, Foot Locker și Holland & Barrett. Potrivit lui Georgescu, compania a transmis că vânzările din România au scăzut cu 30% în trimestrul al doilea din 2026 față de 2025.
El susține că, în acest context, se mai vând în special produsele cu reduceri mari și oferte agresive, ceea ce ar indica un comportament de consum specific unei perioade de presiune economică. Tot Georgescu spune că încrederea românilor ar fi la cel mai scăzut nivel din 2011, însă această evaluare apare în postarea sa ca interpretare a semnalelor din piață, nu ca o statistică oficială prezentată în material.
Economistul argumentează că relevanța declarațiilor Fourlis vine din faptul că grupul are o prezență directă în retailul din România și poate observa rapid schimbările din comportamentul cumpărătorilor. În opinia sa, o scădere de 30% a vânzărilor nu este doar o problemă contabilă, ci un indiciu că românii încep să reducă din cheltuieli.
De ce compară România cu Grecia și Turcia
Radu Georgescu spune că paralela cu Grecia din 2011 nu este cea mai îngrijorătoare pentru el, întrucât Grecia avea atunci moneda euro, iar ajustarea s-a produs prin șomaj și austeritate. În schimb, el afirmă că România are leul, iar o eventuală deteriorare mai severă ar putea avea efecte diferite asupra economiei.
În același timp, economistul spune că s-ar alarma mai tare dacă un CEO dintr-o companie turcă ar compara România cu Turcia. În postarea sa, el invocă exemplul inflației ridicate și al deprecierii monedei din Turcia pentru a ilustra un scenariu pe care îl consideră mult mai distructiv pentru economii și pentru clasa de mijloc.
Mesajul său final este unul de avertisment: dacă semnalele din consum și din încrederea populației continuă să se deterioreze, România ar putea intra într-o perioadă mai dificilă decât cea sugerată de comparația cu Grecia. Deocamdată, însă, aceste afirmații rămân evaluări ale economistului, bazate pe datele și exemplele pe care le invocă în postarea sa publică.
În lipsa unor date oficiale complete în materialul citat, concluzia care se desprinde este una de prudență: consumul slăbește, iar presiunea asupra economiei devine tot mai vizibilă în discursul unor analiști și în rezultatele unor companii cu expunere directă pe piața locală.
