Agenția Națională de Administrare Fiscală a anunțat că, în perioada iulie 2025 – mai 2026, a desfășurat cea mai amplă campanie de verificare a situației fiscale a persoanelor fizice din ultimii ani. În urma celor 1.102 acțiuni de control, inspectorii au stabilit creanțe fiscale suplimentare de 540,2 milioane de lei și au instituit măsuri asigurătorii de peste 123,5 milioane de lei, potrivit unui comunicat al instituției și unei situații centralizate la nivelul Ministerului Finanțelor.
ANAF, cea mai amplă verificare a persoanelor fizice din ultimii ani
Rezultatele indică o temă mai largă decât simpla recuperare a unor sume: presiunea tot mai mare asupra statului de a verifica diferențele dintre veniturile declarate și banii efectiv folosiți de contribuabili pentru investiții, achiziții sau depuneri bancare. Într-un sistem fiscal în care trasabilitatea devine esențială, nu doar venitul contează, ci și felul în care acesta poate fi documentat.
Cum au fost identificate sumele
Controalele au vizat persoane fizice care nu au reușit să justifice proveniența unor fonduri importante utilizate pentru depuneri de numerar în conturi bancare personale sau ale unor societăți la care dețin participații, pentru achiziția de bunuri mobile și imobile, pentru creditări acordate societăților, pentru majorări de capital social ori pentru dețineri de numerar în țară și în străinătate la începutul perioadei verificate.
ANAF a arătat că, în unele cazuri, au fost invocate surse precum economii păstrate în numerar, venituri obținute în afara țării sau sume primite de la alte persoane fizice. Verificările nu au confirmat însă, în numeroase situații, existența documentelor justificative necesare pentru a demonstra proveniența, momentul obținerii și circuitul acestor sume.
Instituția a mai precizat că, în anumite situații, persoanele indicate drept sursă a banilor nu dispuneau de resursele financiare necesare pentru a-i acorda, iar documentele privind traseul fondurilor erau inexistente sau insuficiente. ANAF a semnalat și cazuri în care sursele pretins obținute în străinătate nu au putut fi probate în urma schimbului de informații cu autoritățile fiscale din state terțe.
Venituri nedeclarate și obligații suplimentare
Pe lângă veniturile fără sursă justificată, inspectorii au identificat și venituri suplimentare cu sursă identificată, rezultate din nedeclararea unor categorii de venituri precum cele din cedarea folosinței bunurilor, activități independente, transferul titlurilor de valoare, venituri obținute din străinătate sau alte venituri supuse obligațiilor fiscale.
ANAF spune că aceste constatări au dus la stabilirea situației fiscale reale și la calcularea obligațiilor fiscale suplimentare datorate bugetului de stat. Dincolo de suma totală, miza este una de disciplină fiscală: capacitatea administrației de a urmări diferența dintre ceea ce declară un contribuabil și ceea ce folosește efectiv în economie.
Topul celor mai mari creanțe fiscale
Potrivit datelor comunicate, cele mai mari trei creanțe fiscale totale stabilite suplimentar în perioada iulie 2025 – mai 2026 au fost de 23.075.130 lei la DGRFP Ploiești – AJFP Prahova, 22.538.669 lei la DGRFP București – Serviciul Verificări Fiscale și 21.580.410 lei la aceeași structură din București.
În luna mai 2026, ANAF a stabilit suplimentar creanțe fiscale totale de 54.636.713 lei, prin emiterea a 56 de decizii de impunere. Cele mai mari trei creanțe din acea lună au fost de 978.817 lei la DGRFP Iași – Serviciul Verificări Fiscale, 847.184 lei la DGRFP Brașov – AJFP Alba și 950.297 lei la DGRFP Craiova – AJFP Gorj.
Mesajul transmis de Ministerul Finanțelor
Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a spus că rezultatele „reconfirmă că mecanismele de analiză de risc și verificare fiscală susținute prin utilizarea instrumentelor digitale produc efecte concrete și contribuie la protejarea veniturilor bugetare”. El a adăugat că „un sistem fiscal modern și credibil presupune reguli aplicate uniform, transparență și capacitatea statului de a verifica situațiile în care există diferențe semnificative între veniturile declarate și patrimoniul sau fluxurile financiare ale unei persoane”.
Dincolo de limbajul instituțional, campania ANAF arată o direcție clară: administrația fiscală încearcă să lege tot mai strict declarațiile de realitatea financiară. Pentru contribuabili, mesajul este că explicațiile generale nu mai sunt suficiente atunci când sumele sunt mari; pentru stat, provocarea rămâne aceea de a menține echilibrul între control, proporționalitate și încrederea publică într-un sistem fiscal perceput ca fiind aplicat uniform.
În acest context, verificările ANAF nu sunt doar o chestiune de colectare, ci și un test pentru credibilitatea regulilor fiscale. Când diferența dintre venituri declarate și fluxuri financiare devine prea mare, statul încearcă să recupereze nu doar bani, ci și ideea că disciplina fiscală trebuie să funcționeze la fel pentru toți.
