România ar putea înregistra în acest an o nouă producție record de rapiță, pentru al doilea an consecutiv. În ultima prognoză a Departamentului pentru Agricultură al SUA (USDA), citată de Economica.net, producția locală este estimată la 3,5 milioane de tone, cu 1 milion de tone peste nivelul din anul precedent.
Dacă estimarea se confirmă, România ar urca pe poziția a treia în clasamentul producătorilor europeni de rapiță, după Franța, prognozată la 4,6 milioane de tone, și Germania, la 4 milioane de tone. La nivelul întregii Europe, USDA vede o producție de 20,7 milioane de tone, în creștere cu aproximativ 1% față de anul trecut.
Suprafețe mai mari, randament ușor mai slab
Prognoza USDA indică o extindere a suprafețelor cultivate în Europa, de la 6,1 milioane de hectare în 2025/2026 la 6,3 milioane de hectare în 2026/2027. În același timp, randamentul ar putea coborî la 3,2 tone la hectar, față de 3,3 tone la hectar în urmă cu un an.
Analiștii USDA spun că, deși randamentul la nivelul Uniunii Europene este estimat ușor sub recordul ultimilor 10 ani atins anul trecut, creșterea suprafeței recoltate ar urma să susțină producția totală. Instituția mai arată că rapița devine tot mai populară în Balcani, inclusiv în zonele unde seceta din anii consecutivi a favorizat această cultură de iarnă, mai rezistentă la uscăciune, în locul porumbului, afectat puternic de valurile de căldură și secetă din sud-estul Europei.
România, sprijinită de suprafețe cultivate mai mari
În România, fermierii au cultivat anul trecut rapiță pe o suprafață cu 27% mai mare decât în 2024, respectiv 806.400 de hectare, potrivit datelor Institutului Național de Statistică (INS). USDA estimează însă că fermierii români au plantat peste 1 milion de hectare cu rapiță.
Creșterea suprafețelor este pusă de USDA și pe seama prețurilor relativ atractive ale rapiței, care îi încurajează pe fermieri să aleagă această cultură în detrimentul altora. Pentru piața europeană, evoluția rămâne dependentă și de vreme: seceta din martie și aprilie a redus umiditatea din sol, dar precipitațiile revenite la începutul lunii mai au adus o ameliorare, mai ales în nord-estul Europei, unde uscăciunea devenise tot mai accentuată.
În acest context, România intră în sezon cu perspective bune, însă estimarea finală va depinde de evoluția vremii și de randamentele obținute la recoltare.
