Partidele PSD, PNL, USR și UDMR au ajuns la un acord privind noua lege a salarizării în sectorul public, după un proces de mediere coordonat de Administrația Prezidențială, potrivit unui comunicat citat de HotNews. Liderii formațiunilor s-au angajat să adopte proiectul până la finalul sesiunii parlamentare, adică până la sfârșitul lunii iunie.
Acord politic pentru reforma salarizării din sectorul public
Administrația Prezidențială a transmis că proiectul va fi publicat luni în transparență decizională, iar consultările cu ministerul de resort și cu actorii vizați urmează să continue în zilele următoare. Ministrul interimar al Muncii și al Fondurilor Europene, Dragoș Pâslaru, a confirmat că partidele au agreat elementele de principiu ale reformei.
Ce prevede proiectul anunțat de Guvern
Potrivit informațiilor comunicate de președinție și reluate de Pâslaru, reforma se sprijină pe trei principii esențiale: protejarea veniturilor angajaților din sectorul public, disciplina bugetară și aplicarea integrală, fără etape intermediare. Administrația Prezidențială a precizat că niciunui angajat din sectorul public nu i se va reduce salariul ca efect al noii legi.
Totodată, președinția a transmis că aplicarea noii legi nu ar trebui să ducă România în situația de a-și încălca obiectivele fiscale asumate pe termen scurt, mediu și lung. În comunicatul citat de HotNews, este menționat și faptul că cheltuielile totale cu salariile din sectorul public în 2027 nu vor depăși cheltuielile din 2026 cu mai mult de 8 miliarde de lei.
Un alt element anunțat este intrarea în vigoare a legii la 1 ianuarie 2027, în integralitate, fără aplicare eșalonată și fără modificări ulterioare prin intervenții speciale. Pâslaru a spus că reforma va include o ierarhie echitabilă a funcțiilor în întreg sectorul public, o structură unică de grade de salarizare, limitarea și transparentizarea sporurilor și criterii clare de performanță.
Jalon PNRR și calendar accelerat
Noua lege a salarizării este unul dintre jaloanele din PNRR, cu o valoare de 700 de milioane de euro, iar neîndeplinirea lui ar putea pune România în riscul de a pierde acești bani, potrivit informațiilor transmise de Administrația Prezidențială și preluate de HotNews. Ministrul interimar al Muncii a spus că își dorește un calendar accelerat, de aproximativ două săptămâni, pentru consultări și definitivarea proiectului înainte de trimiterea lui în Parlament.
Pâslaru a anunțat și că de marți vor începe consultările cu sindicatele și patronatele, după publicarea proiectului luni. El a mai spus că reforma urmărește un sistem salarial „echitabil, coerent și predictibil” pentru întreg sectorul public.
În plan practic, anunțul marchează primul acord politic major după căderea Guvernului Bolojan și deschide etapa de dezbatere publică asupra uneia dintre cele mai sensibile reforme cerute de PNRR. Pentru bugetari, miza imediată este menținerea veniturilor, iar pentru Guvern, respectarea calendarului și a țintelor fiscale asumate.
Ce urmează
După publicarea proiectului în transparență decizională, Ministerul Muncii va organiza consultări cu categoriile vizate, iar forma finală ar urma să fie transmisă Parlamentului pentru aprobare. Următoarele două săptămâni vor fi decisive pentru conturarea textului final și pentru menținerea calendarului anunțat de autorități.
