Parlamentarii maghiari au votat, cu o majoritate clară, împotriva retragerii Ungariei din Curtea Penală Internațională (CPI), punând capăt unei inițiative lansate de fostul premier Viktor Orban. Potrivit AFP, citată de TVRInfo.ro, 133 dintre cei 199 de membri ai parlamentului au respins legea care ar fi scos țara din Statutul de la Roma, tratatul fondator al tribunalului internațional.
Budapesta schimbă direcția în dosarul CPI
Alți 37 de deputați au votat împotrivă, iar cinci s-au abținut. Votul a venit după ce prim-ministrul conservator pro-UE Peter Magyar, care a câștigat alegerile din aprilie, a prezentat proiectul de lege luni și a obținut adoptarea lui printr-o procedură accelerată. Legea trebuie acum promulgată de președintele Tamas Sulyok, un aliat al lui Viktor Orban.
O inversare politică după ani de tensiuni
Decizia parlamentului marchează o schimbare importantă față de linia urmată de Orban, care a inițiat procesul de retragere pe 3 aprilie 2025, în timp ce îl găzduia la Budapesta pe Benjamin Netanyahu. Premierul israelian era vizat de un mandat de arestare emis de CPI în 2024 pentru presupuse crime de război și crime împotriva umanității în Fâșia Gaza.
În acel moment, Orban a descris CPI drept un „tribunal politic” care și-ar fi pierdut imparțialitatea, invocând deciziile instituției privind Israelul. În relatarea AFP, el nu a menționat însă că tribunalul emisese în același timp și un mandat pentru fostul șef militar Hamas, Mohammed Deif, a cărui moarte a fost confirmată ulterior.
Peter Magyar a anunțat încă din 20 aprilie că Ungaria va opri procesul de retragere din CPI și va executa mandatele de arestare emise, inclusiv cel care îl vizează pe Netanyahu. Întrebat despre invitația adresată premierului israelian la Budapesta, pe 23 octombrie, pentru marcarea a 70 de ani de la revolta din 1956 împotriva sovieticilor, Magyar a spus că a invitat toți liderii cu care a vorbit telefonic.
Ce înseamnă pentru CPI și pentru Ungaria
Curtea Penală Internațională, înființată în 2002 și susținută de 125 de state membre, are sediul la Haga și urmărește să judece persoanele responsabile pentru cele mai grave crime atunci când statele nu pot sau nu vor să o facă. De la înființare, CPI a deschis peste 30 de dosare privind presupuse crime de război, crime împotriva umanității, genocid și infracțiuni împotriva administrării justiției.
În același timp, tribunalul se confruntă cu limite structurale bine cunoscute: lipsa unor mecanisme proprii de aplicare și refuzul unor state importante de a-i recunoaște jurisdicția. China, Israel, Rusia și Statele Unite se numără printre țările care nu recunosc autoritatea CPI, ceea ce îi îngreunează capacitatea de a investiga cetățenii acestor state.
Votul de la Budapesta nu rezolvă aceste tensiuni, dar arată că noua majoritate politică încearcă să repoziționeze Ungaria într-un cadru mai apropiat de instituțiile internaționale. Rămâne de văzut dacă promulgarea legii va închide definitiv episodul retragerii sau dacă disputa va continua în plan politic, mai ales într-un context în care relația dintre suveranitate, justiție internațională și alianțe geopolitice rămâne tot mai disputată în Europa Centrală.
