1 Decembrie, Ziua Naţională a României. Ce sărbătorim cu acest prilej și de ce este această dată atât de importantă pentru români.
1 Decembrie, Ziua Naţională a României, este așteptată de românii de pretutindeni, în fiecare an.
Românii se bucură de manifestațiile organizate cu acest prilej, mai ales că este zi liberă pentru toți angajații. Însă, nu toți știu ce semnificație are această dată. Adunarea Națională a Românilor a fost convocată la Alba Iulia pe 1 decembrie 1918, eveniment în urma căruia fost votată în unanimitate Hotărârea de Unire a Transilvaniei cu România, informează fanatik.ro.
Hotărârea a fost luată în urma deciziei de unire a Basarabiei, la 27 martie 1918, respectiv a Bucovinei, pe 28 noiembrie 1918. Astfel, la 1 decembrie 1918, s-a hotărât unirea Transilvaniei, Crişanei şi Maramureşului cu România. Însă, se păstra o autonomie locală, existând egalitate între naționalități și religii.
„Adunarea națională a tuturor românilor din Transilvania, Banat și Țara Ungurească, adunați prin reprezentanții lor îndreptățiți la Alba Iulia în ziua de 18 noiembrie/1 decembrie 1918, decretează unirea acelor români și a tuturor teritoriilor locuite de dânșii cu România”,
se arăta în proclamația citită, la vremea respectivă, de deputatul Vasile Goldiș.
Marea Adunare Națională de la Alba Iulia a reprezentat structura legislativă a „tuturor românilor din Transilvania, Banat și Țara Ungurească”. Pe 11 decembrie, Marea Unire este recunoscută de Guvernul României. Apoi, declarația de la Alba Iulia ajunge la regele Ferdinand.
La câteva luni distanță, pe 10 septembrie 1919, se semnează Tratatul de la Saint Germain. Prin acesta are loc recunoașterea internațională a unirii României cu Bucovina. Parlamentul votează legile de ratificare pe 29 decembrie 1919.
Tratatul de pace de la Trianon, din 4 iunie 1920, recunoștea unirea Transilvaniei, Banatului, Crişanei şi Maramureşului cu România, iar prin Tratatul de la Paris (28 octombrie 1920) se recunoștea unirea Basarabiei cu țara noastră. Însă, cel din urmă nu a intrat în vigoare, deoarece nu a fost recunoscut de Japonia și Uniunea Sovietică.
Zi națională după Revoluția din 1989
Ziua României a fost sărbătorită și pe 10 mai, între 1866-1947, dar și pe 23 august, în perioada comunistă (1948-1989). Prima dintre aceste date a fost aleasă deoarece prințul Carol de Hohenzollern-Sigmaringen a depus jurământul pe 10 mai 1866.
Data de 23 august este cunoscută drept ziua începutului revoluției populare în țară, astfel s-a decis ca în perioada comunismului să fie zi de Sărbătoare Națională.
După Revoluția din 1989, președintele Ion Iliescu a promulgat legea legea nr. 10 din 31 iulie 1990. Prin aceasta, data de 1 decembrie a fost adoptată drept Ziua Națională a României. De asemenea, opoziția anticomunistă ar fi dorit și ziua de 16 decembrie să fie sărbătoare națională, cu prilejul de a marca Revoluția.
Parada militară de 1 Decembrie
În fiecare an, Ziua Națională a României este celebrată prin evenimente patriotice. Au loc parade militare în marile orașe ale țării sau ceremonii de depuneri de coroane la monumentele eroilor.
În 2023 se marchează 105 ani de la Marea Unire. Prin urmare, astăzi, în Capitală va fi organizată o paradă militară, în Piața Arcul de Triumf, la care vor participa peste 1.500 de militari din cadrul MApN, MAI, SRI, STS şi ANP.
Alături de militarii români vor defila și 150 de militari străini din Franța, Belgia, Republica Moldova, Macedonia de Nord, Luxemburg, Polonia, Portugalia, Statele Unite ale Americii şi Ţările de Jos.
Peste Arcul de Triumf vor putea fi văzute trei elicoptere BlackHawk, care aparțin SMURD. Mai mult, cei care vor sosi la paradă vor putea admira și avionul de luptă fără pilot “Bayraktar”, potrivit anunțului Ministerului Apărării Naționale.
Urările ambasadorilor de 1 Decembrie
Ambasadorii statelor care au fost alături de România în Primul Război Mondial şi la Marea Unire sărbătoresc şi ei 1 Decembrie alături de noi.
Diplomaţii din Marea Britanie, Franţa, Japonia, Statele Unite şi din Italia vă transmit prin intermediul nostru gândurile lor bune.
Ana Iorga i-a vizitat şi le-a dus fiecăruia câte un mic cadou: magiunul de prune a ajuns la Ambasada Marii Britanii, zacusca la ambasadorul Frantei, iar salamul de Sibiu si covrigii de Buzău au fost apreciaţi de ambasadoarea Statelor Unite în România.
