Sfinții Constantin și Elena se sărbătoresc anual pe 21 mai, rămânând în istorie drept cei care au dat libertate creștinismului.
Tradiția păstrează de Sf. Constantin și Elena o serie de obiceiuri și superstiții care fac referire la vara ce urmează să-și facă apariția, arată traditii-superstitii.ro.
Se spune că în această zi agricultorii nu lucrează ca să evite pagubele aduse holdelor de păsările cerului, iar în unele regiuni ale țării este ultima zi în care se mai poate semăna porumb, ovăz și mei, deoarece, în popor, se vorbește că tot ce se seamănă după această zi se va usca.
Gospodarii care au hectare de viță-de-vie nu muncesc azi de teama că dacă vor lucra graurii le vor distruge strugurii.
O altă credință păstrată e legată de păstorit: azi decid ciobanii cine le va fi baci, unde vor amplasa stânele și cine le va păzi pe timpul pășunatului.
În casă și în curte, femeile dau cu tămâie și stropesc pentru a alunga duhurile rele și necurate. Iar pentru a se apăra de forțe malefice, țăranii aprind un foc mare și stau în jurul lui, prin fumul focului obișnuiesc să treacă și oile, pentru a fi ferite de rele pe timpul cât vor sta la stână.
Sfinții Constantin și Elena – Peste 1,8 români își serbează onomastica
Peste 1,8 milioane de români îşi serbează duminică onomastica, cu ocazia Sfinţilor Constantin şi Elena.
Potrivit Direcţiei pentru Evidenţa Persoanelor şi Administrarea Bazelor de Date, numele de Constantin sau derivate ale acestuia poartă 690.537 de bărbaţi, iar cel de Elena sau derivate – 1.115.351 de femei.
Cel mai întâlnit nume la bărbați este Constantin, 434.709, urmat de Cosmin – 116.631, Costel – 75.487 şi Costică – 25.205, potrivit Agerpres.
Alte derivate ale numelui Constantin sunt Costin – 22.126, Costinel – 10.568, Costache – 4.127, Costi – 899, Costea – 288, Costeluş – 331, Constandin – 135, Constanţiu – 24 şi Ilenuş – 7.
841.591 de femei poartă numele de Elena, 98.438 – Ileana şi 60.997 – Lenuţa.