Un nou studiu sugerează că cafeaua poate influența creierul dincolo de efectul bine-cunoscut de a crește starea de alertă. Potrivit MindBodyGreen.com, cercetarea a arătat că 200 de miligrame de cofeină au îmbunătățit comunicarea dintre sistemele senzoriale și cele motorii la adulți sănătoși.
Ce au testat cercetătorii
Studiul a folosit o metodă numită short-latency afferent inhibition (SAI), un indicator al modului în care creierul integrează informațiile senzoriale cu mișcarea. MindBodyGreen notează că această comunicare senzorio-motorie tinde să se reducă în afecțiuni neurodegenerative precum boala Alzheimer și boala Parkinson.
La test au participat 20 de adulți sănătoși, dintre care 11 femei și 9 bărbați, cu vârsta medie de 27 de ani. Designul a fost randomizat, dublu-orb, controlat cu placebo și de tip crossover. Participanții au primit fie 200 de miligrame de cofeină, echivalentul a aproximativ două cești de cafea, fie placebo, administrat prin gumă de mestecat pentru o absorbție mai rapidă.
Efectul observat asupra creierului
Cofeina a îmbunătățit semnificativ SAI la anumite intervale de timp, între 19 și 21 de milisecunde, comparativ cu placebo. Efectul a apărut într-una dintre cele două metode de măsurare folosite de cercetători, protocolul convențional de amplitudine, în timp ce metoda de threshold-tracking nu a arătat o schimbare semnificativă.
Autorii studiului cred că diferența ține de faptul că cele două metode analizează grupuri ușor diferite de neuroni și folosesc intensități diferite ale stimulului. Concluzia principală, potrivit sursei, este că cofeina a întărit integrarea senzorio-motorie atunci când a fost măsurată prin tehnica mai sensibilă.
De ce ar conta pentru sănătatea creierului
MindBodyGreen explică faptul că efectul ar putea fi legat de blocarea receptorilor de adenozină din creier. La doze zilnice obișnuite de cofeină, estimate la 50-400 de miligrame, acest mecanism poate crește eliberarea de acetilcolină, un neurotransmițător implicat în atenție, memorie și procesarea senzorială.
Studiul nu arată că cafeaua previne demența. Totuși, rezultatele se aliniază unor cercetări care sugerează că cofeina ar putea avea un rol în procese relevante pentru sănătatea cognitivă, inclusiv în contextul bolii Alzheimer. Sursa menționează că sunt necesare mai multe studii pentru a înțelege mai bine aceste posibile efecte.
Ce trebuie avut în vedere
Doza contează: cercetarea a folosit 200 de miligrame de cofeină, adică aproximativ două cești de cafea filtrată de 8 uncii. Studiul a analizat doar efectele pe termen scurt la adulți tineri sănătoși, nu și impactul pe termen lung sau la persoane mai în vârstă.
MindBodyGreen mai notează că 15 dintre cei 20 de participanți au raportat tulburări de somn atunci când au consumat cofeină în cele șase ore dinaintea culcării. Pentru persoanele sensibile, momentul consumului poate fi la fel de important ca doza.
Pe scurt, cercetarea adaugă o piesă nouă la felul în care este înțeleasă cofeina: nu doar ca stimulent, ci și ca substanță care poate modifica modul în care creierul procesează și coordonează informațiile senzoriale și motorii.
