O nutriție sănătoasă și echilibrată este delicată, mai ales când te confrunți cu capcana de pe eticheta alimentelor. Iată ingredientele de pe eticheta alimentelor care ar trebui evitate. Supermarketurile abundă în preparate ambalate, de la semipreparate la supe la cutie sau produse semicongelate.
Este cunoscut faptul că alimentele procesate trebuie evitate, căci conțin ingrediente periculoase. Însă experții în nutriție atenționează că există anumiți termeni la care trebuie să te uiți cu deosebită atenție atunci când cumperi alimente.
Capcana de pe eticheta alimentelor
Alimentația ne afectează sănătatea în ansamblul ei, avertizează nutriționistul dietetician Ashley Kitchens. Iar ca procesul de luare a unor decizii conștiente să fie și mai dificil, fiecare preparat are propria sa rețetă, iar ingredientele pot varia. De exemplu, două mărci diferite de granola pot conține aditivi sau îndulcitori diferiți.
Iată ingredientele la care trebuie să fii foarte atentă atunci când iei o decizie la raft, evitând consumul lor.
Emulsifianți
Emulsifianții sunt aditivi alimentari care ajută mixul unor ingrediente care în mod normal nu se potrivesc, ca uleiul sau apa. Ei asigură o textură fină mâncării și pot prelugi durata de valabilitate a unui aliment. Printre cei mai cunoscuți emulsifianți se numără caragenanul, guma guar, guma gellan și lecitina de soia.
Unele studii arată că anumiți emulsifianți pot provoca efecte secundare și au un impact negativ asupra sănătății. De exemplu, pot duce la inflamații cornice, un răspuns imunitar anormal și chiar există riscul de a provoca boli precum colita.
Emulsifianții se găsesc într-o mare varietate de alimente, ca produsele de patiserie, ciocolata, laptele și laptele vegetal, înghețata. Unii sunt de origine vegetală, iar alții pot fi sintetici.
Studiile efectuate pe animale au arătat că caragenanul poate fi asociat cu boli digestive, inflamație și chiar cancer, arată nutriționistul dietetician Danielle Gaffen. Maltodextrina poate altera compoziția bacteriilor abdominale și poate duce la proliferarea unor bacterii periculoase ca E. coli.
Siropul de porumb cu conținut ridicat de fructoză
Este un îndulcitor cu grad mare de procesare, întâlnit în multe produse alimentare ambalate. Se regăsește în băuturi carbogazoase, produse de patiserie, cereale și iaurturi cu diferite arome.
Printre efectele sale colaterale, acest sirop cu conținut ridicat de fructoză poate duce la probleme digestive. Poate dăuna colonului și provoca inflamații.
Dietele bogate în fructoză pot contribui la boli inflamatorii ale intestinelor, spre exemplu colita, așa cum a dovedit un studiu pe șoareci. Un alt studiu a pus în evidență faptul că acest sirop poate crește apetitul, ducând la riscul de obezitate.
Uleiurile parțial hidrogenate și grăsimile trans
Există multe motive să eviți produsele cu grăsimi trans, regăsite în carne și produse alimentare de uz curent. Acestea se leagă de efecte adverse dovedite, precum creșterea incidenței bolilor cardiace și inflamația organismului, atrage atenția dieteticianul Tamar Samuels.
Experții recomandă evitarea produselor care conțin uleiuri parțial hidrogenate, un semn că alimentul respectiv are grăsimi trans.
Clorura de potasiu
Clorura de potasiu, o sare naturală, este adăugată în diferite produse alimentare ca înlocuitor al sării de masă sau al clorurii de sodiu (sare). Consumată în cantități mai mari, clorura de potasiu poate duce la aritmii cardiace, avertizează experții.
Dacă sursele naturale de potasiu sunt ușor assimilate și digerate de organism, cele prelucrate pot pune probleme în absorbția lor de către organism. În timp pot surveni riscuri pentru boli de rinichi sau probleme cardiace, explică dr. Routhenstein.
Grăsimile saturate
Grăsimile saturate nu apar pe lista de ingrediente a unei etichete, ci la categoria factori nutriționali. Spre deosebire de grăsimile sănătoase, grăsimile saturate au un efect nefast. Se regăsesc în anumite cărnuri ca cea de oaie, porc, miel sau pasăre, ca și în unt, smântână, brânză sau înghețată.
Carnea ar trebui consumată prin eliminarea grăsimilor vizibile sau prin scoaterea pielii de la carnea de pasăre, observă Sylvia Klinger, nutriționist dietetician.
Grăsimile saturate se regăsesc și în alimentele prăjite sau uleiul de palmier, folosit la alimentele tip snack. Uleiul de palmier este o sursă foarte concentrată de grăsimi saturate. Cantitățile mari de ulei de palmier sunt legate de boli cardiace, rezistență la insulină, fibrilație atrială și boala ficatului gras, observă dr. Routhenstein.
De asemenea, pot crește nivelul LDL (colesterol rău) în organism, care poate avea ca efect boli cardiovasculare sau un nivel crescut de colesterol, completează Sylvia Klinger. În orice caz, consumul zilnic de grăsimi saturate ar trebui să reprezinte maxim 5-6% din numărul zilnic total de calorii.
Nivelurile mari de sodiu
Se regăsesc în multe alimente procesate inclusiv diferite tipuri de pâine, paste, cereale, supe, pizza congelată și cărnuri procesate, cum ar fi bacon sau cârnați. În cantitate mare, sodiul poate provoca hipertensiune arterială.
Consumul unei cantități mari de sodiu (sare) implică serioase riscuri pentru sănătate. Sarea crește tensiunea arterială și riscul unei boli cardiovasculare, avertizează dieteticianul Amy S. Margulies. De asemenea, ar putea antrena boli renale și deshidratare.
Recomandarea nutriționiștilor este să se consume mai puțin de 2.300 de miligrame de sare zilnic. Potrivit American Heart Association, dacă ai probleme cu inima, consumul zilnic de sare trebuie să nu depășească 1.500 mg.
