Meta, compania care a investit masiv în inteligență artificială și în extinderea centrelor sale de date, ia în calcul să transforme o parte din acest efort într-o sursă directă de venit. Potrivit TechCrunch, citând un raport Bloomberg, grupul lucrează la planuri pentru un business de infrastructură cloud care ar vinde acces atât la putere de calcul AI, cât și la modele dezvoltate intern.
Meta transformă infrastructura AI într-o posibilă linie de afaceri
Mișcarea ar plasa Meta într-o zonă de concurență directă cu Amazon Web Services, Google Cloud și Microsoft Azure, adică exact în liga marilor furnizori de cloud care au făcut din infrastructură un produs în sine. Dacă planul se concretizează, Meta ar încerca să monetizeze nu doar modelele sale, ci și capacitatea de calcul pe care a construit-o pentru ele.
Semnalul vine după un precedent creat de SpaceX
Interesul Meta pentru această direcție apare la câteva săptămâni după ce SpaceX, prin xAI, a anunțat un demers similar. La începutul lunii mai, SpaceX a semnat un acord cu Anthropic pentru a cumpăra întreaga capacitate de calcul a centrului de date Colossus 1, iar ulterior a încheiat contracte asemănătoare cu Google și Reflection AI. În acest context, ideea că infrastructura poate fi valorificată comercial devine tot mai vizibilă în ecosistemul AI.
Raportul sugerează că Meta ar putea urma un model apropiat de cel al CoreWeave, companie care vinde acces la capacitate de calcul „brută”. Bloomberg a scris, de asemenea, că Meta ia în calcul să ofere acces la mai multe modele AI găzduite pe propria infrastructură, inclusiv la Muse Spark, modelul său recent lansat cu greutăți închise.
O investiție uriașă care caută randament
Presiunea de a găsi o cale de monetizare este ușor de înțeles. La finalul primului trimestru, Meta își asumase cheltuieli de 182,9 miliarde de dolari pentru infrastructură AI în anii următori, inclusiv proiecte ample în Louisiana și Ohio. Proiectul din Ohio, despre care Mark Zuckerberg a spus că va avea dimensiunea Manhattanului, este așteptat să devină operațional în acest an.
În același timp, Meta nu a arătat până acum o cerere semnificativă pentru modelele și serviciile sale AI în sensul unui venit separat și vizibil. Compania nu își detaliază în raportările financiare veniturile generate de Meta AI sau de Llama, familia sa de modele open-weight, iar conducerea a insistat mai ales pe utilizările interne ale AI în cadrul companiei. Asta lasă deschisă întrebarea dacă ambiția Meta de a construi „superinteligență” poate produce, pe termen scurt, un flux de venit suficient de clar pentru a justifica investiția.
Infrastructura devine noul centru de greutate al cursei AI
Dincolo de strategia unei singure companii, cazul Meta arată o schimbare mai amplă în economia AI: valoarea nu mai stă doar în modelul cel mai bun sau în aplicația cea mai populară, ci și în cine controlează centrele de date, energia și cipurile necesare pentru a le alimenta. Tocmai de aceea, unii sceptici spun că actuala cursă a infrastructurii seamănă tot mai mult cu o bulă susținută de hardware care se depreciază rapid, în timp ce alții se întreabă dacă veniturile din produse AI vor ajunge vreodată la nivelul investițiilor anunțate.
Meta nu pare însă dispusă să încetinească. Potrivit raportului, noua inițiativă ar urma să se numească Meta Compute și ar fi coordonată de șeful infrastructurii Santosh Janardhan, de liderul Meta Superintelligence Labs, Daniel Gross, și de președinta Dina Powell McCormick. Zuckerberg a spus în luna mai că un business de cloud computing Meta este „definitely on the table”, o formulare care confirmă că grupul vede deja infrastructura ca pe o posibilă linie de monetizare, nu doar ca pe un cost strategic.
Într-o industrie în care investițiile se măsoară în zeci și sute de miliarde, întrebarea nu mai este doar cine construiește cele mai bune modele, ci cine poate transforma cel mai eficient puterea de calcul în bani. Pentru Meta, răspunsul ar putea începe chiar cu propriile centre de date.
