Temperaturile ridicate aduc și un val de îmbolnăviri în rândul copiilor. Camerele de gardă ale spitalelor de pediatrie sunt pline, iar medicii avertizează că virozele digestive și scarlatina sunt principalele pericole ale acestui sezon.
La Spitalul „Marie Curie” din Capitală, zeci de copii ajung zilnic cu simptome precum febră, vărsături și dureri de stomac.
Specialiștii spun că, în cele mai multe cazuri, este vorba de rotavirus sau norovirus – virusuri extrem de contagioase, care se răspândesc rapid în colectivități.
O atenție specială trebuie acordată și mâncării pe care copiii o iau la școală. Lactatele și legumele, dacă sunt păstrate necorespunzător, se pot altera rapid și pot provoca afecțiuni digestive.
Scarlatina, o altă amenințare a sezonului
Pe lângă infecțiile digestive, medicii sunt îngrijorați de creșterea numărului de cazuri de scarlatină. Această boală contagioasă afectează în special copiii cu vârste între 5 și 10 ani.
Primele simptome sunt febra mare, durerile în gât și amigdalita și chiar o erupție caracteristică pe piele.
Medicii sfătuiesc părinții să fie atenți la orice semn de boală și să meargă la medic dacă observă simptome, scrie antena3 CNN.
Igiena atentă și evitarea contactului cu persoanele bolnave sunt esențiale pentru prevenirea răspândirii infecțiilor.
Scarlatina: o boală a copilăriei
Scarlatina este o boală acută infecțioasă determinată de tipuri toxigene de streptococ beta-hemolitic grup A, caracterizată clinic prin angină, febră, vărsături și exantem specific (erupție scarlatină), cel mai frecvent afectând grupa de vârstă cuprinsă între 5 și 15 ani (scarlatina la copii).
Scarlatina: simptome
După o perioadă de incubație, în medie de 3-6 zile, debutul bolii este brusc, cu febră înaltă, dureri la deglutiție, vărsături și uneori dureri abdominale. Perioada de stare începe odată cu apariția exantemului, care constă într-o erupție micropapuloasă ce apare într-un puseu unic, aspră la palpare, uneori pe fond intens eritematos, ce dispare la presiune.
Erupția este mai intensă la nivelul plicilor de flexiune a membrelor unde formează linii transversale cu ușor caracter hemoragic. La nivelul feței, erupția lipsește, pacientul prezentând congestia pomeților și paloare perioronazală.
Exantemul dispare în 6-7 zile și poate fi urmat de o descuamare ușoară pe trunchi și față sau în lambouri pe palme și plante. Angina poate îmbrăca aspecte variate: eritematoasă, eritematopultacee sau pseudomembranoasă, fiind însoțită de adenopatie subangulomandibulară dureroasă (ganglioni măriti).
Tot la debutul bolii, limba este saburală (limba albă, încărcată), apoi epiteliul albicios se elimină treptat, luând aspect de “limbă zmeurie” în decurs de 4-5 zile de la apariția afecțiunii. Ulterior, se reepitelizează, rezultând așa-numita “limbă lăcuită”.
Diagnosticul pozitiv se bazează pe date epidemiologice (contact în familie/ colectivitate), anamneză, tabloul clinic și investigațiile de laborator care evidențiază prin culturi streptococul beta-hemolitic din exsudatul faringian.
