O tehnică de secvențiere noninvazivă prezentată la conferința anuală a European Society of Human Genetics promite să lărgească semnificativ screeningul genetic prenatal. Metoda, numită non-invasive fetal sequencing (NIFS), ar putea analiza simultan aproape 23.000 de gene și ar include, în același timp, toate condițiile detectate în prezent prin testarea prenatală noninvazivă standard, cunoscută ca NIPT.
Un pas nou în screeningul prenatal
Potrivit cercetătorilor, abordarea ar putea funcționa atât în sarcinile în care a fost deja observată o anomalie fetală, cât și în cele fără un astfel de semnal inițial. Rezultatele au fost prezentate de Dr. Christopher Whelan, cercetător în cadrul laboratorului lui Dr. Michael Talkowski de la Broad Institute of MIT și Harvard, precum și la Center of Genomic Medicine de la Massachusetts General Hospital din Boston.
Ce aduce nou NIFS față de testele actuale
NIPT a schimbat deja practica prenatală prin faptul că permite depistarea unor probleme genetice fără proceduri invazive. Totuși, metoda actuală rămâne limitată și poate rata numeroase cauze genetice ale anomaliilor. În forma sa actuală, screeningul noninvaziv este descris de cercetători ca fiind de rezoluție redusă și concentrat pe un număr mic de anomalii genetice, cu standardizare limitată între diferitele teste disponibile.
În schimb, NIFS folosește secvențiere profundă a ADN-ului fetal liber circulant din sângele matern și metode de calcul avansate pentru a identifica variante genetice în aproape toate genele relevante pentru diagnosticul prenatal. Echipa spune că această strategie ar putea oferi o alternativă mai sigură la secvențierea genomică invazivă, fără riscurile, stresul, dificultățile de acces și costurile asociate amniocentezei sau biopsiei de vilozități coriale (CVS).
Ce au arătat datele studiului
Studiul a inclus 565 de sarcini, cu o vârstă medie de 17 săptămâni de gestație. Cercetătorii au analizat mostre de sânge matern și au comparat rezultatele cu secvențierea directă a fătului obținută după amniocenteză sau CVS, pentru a verifica acuratețea metodei.
Conform datelor prezentate, NIFS a detectat aproximativ 95-99% dintre variantele genetice identificate prin metodele invazive, în funcție de tipul variantei și de modelul de moștenire. Pentru variantele responsabile de afecțiuni clinice importante în cadrul studiului, rata raportată a fost de 97,2%.
Dr. Whelan a spus că testul a performat foarte bine în captarea variantelor relevante clinic care ar fi fost ratate de testele noninvazive actuale și că a reușit să genotipeze corect peste 97% dintre acestea. El a menționat și câteva constatări neașteptate, inclusiv sarcini gemelare cu țesut anormal și situații în care unele rezultate NIPT au fost complicate de faptul că mamele primiseră un transplant de măduvă osoasă de la un donator masculin.
De ce ar conta pentru pacienți și clinicieni
Una dintre mizele principale ale tehnicii este accesibilitatea. Cercetătorii spun că NIFS ar putea fi considerabil mai ieftin decât secvențierea genomică invazivă, pentru că se bazează pe capabilități deja existente în laboratoarele de diagnostic comercial și nu necesită o procedură medicală invazivă. În plus, metoda poate fi utilizată mai devreme în sarcină decât momentul în care multe anomalii fetale pot fi observate prin imagistică.
Echipa a precizat că testul a fost deja considerat precis și în probe provenite din sarcini de la 10 săptămâni de gestație, chiar și atunci când fracția fetală din sângele matern a fost de doar 3%. În aceste condiții, cercetătorii au raportat o concordanță foarte mare cu secvențierea genomică clinică efectuată pe ADN obținut prin testare invazivă.
Potrivit lui Whelan, accesul mai timpuriu la informații genetice ar putea ajuta la o gestionare mai bine informată a sarcinii și ar putea reduce costurile totale prin orientarea mai eficientă a îngrijirii. El a mai spus că, în viitor, NIFS ar putea permite și captarea unor informații clinice care sunt în prezent evaluate abia prin screeningul nou-născutului, oferind timp pentru pregătirea managementului postnatal.
Ce urmează
Cercetătorii intenționează să îmbunătățească în continuare capacitatea NIFS pentru a identifica și alte variante genetic relevante care nu sunt evaluate de secvențierea exomului standard. În paralel, studiile sunt extinse și scalate pentru a evalua dacă metoda ar putea fi folosită pentru screeningul tuturor sarcinilor în viitor.
Profesorul Alexandre Reymond, președintele conferinței și cercetător care nu a fost implicat în studiu, a descris secvențierea genomului fetal fără probă directă de la făt drept o realizare remarcabilă, cu potențial de a deschide noi oportunități de tratament și prevenție. Mesajul comun al prezentării este că diagnosticul prenatal ar putea intra într-o etapă nouă, în care testarea noninvazivă să acopere mult mai mult din riscul genetic relevant clinic decât permite astăzi NIPT.
Deocamdată, rezultatele sunt promițătoare, dar rămân legate de un cadru de cercetare și de validare clinică. Pentru pacienți și medici, întrebarea centrală este dacă această tehnologie va putea păstra acuratețea raportată în studii mai largi și în utilizare de rutină.
