Ideea că „mai mult somn înseamnă automat mai bine” nu este susținută de un nou studiu amplu citat de mindbodygreen.com, care spune că relația dintre durata somnului și îmbătrânirea biologică are forma literei U. Cercetătorii au analizat date din UK Biobank și au comparat durata somnului cu 23 de ceasuri biologice derivate din imagistică cerebrală, proteine din sânge și markeri metabolici.
Somnul și îmbătrânirea: ce arată noul studiu
Potrivit articolului, cele mai mici diferențe între vârsta biologică și vârsta cronologică au apărut în intervalul de aproximativ 6,4 până la 7,8 ore de somn, în funcție de sistemul sau organul analizat. La extreme, adică sub 6 ore și peste 8 ore, au fost observate asocieri mai puternice cu îmbătrânirea biologică accelerată.
Ce organe și sisteme au fost afectate
Studiul a găsit tipare semnificative în mai multe zone ale organismului, nu doar în creier. Printre sistemele și organele menționate se numără creierul, ficatul, sistemul imunitar, pielea, plămânii, țesutul adipos, pancreasul și sistemul endocrin.
Autorii sugerează că somnul nu este doar o variabilă neurologică, ci un factor sistemic care poate influența integritatea organelor, echilibrul metabolic și funcția imunitară. Această concluzie este importantă pentru că mută discuția de la ideea de odihnă „pentru creier” la efecte mai largi asupra întregului corp.
Diferențe mici între femei și bărbați
Mindbodygreen.com notează că intervalul optim a variat ușor în funcție de sex. În datele analizate, fereastra asociată cu cei mai buni markeri a fost de 6,5 până la 7,8 ore pentru femei și de 6,4 până la 7,7 ore pentru bărbați.
Studiul a indicat și diferențe în tipurile de markeri biologici surprinși de aceste „ceasuri” de îmbătrânire: femeile au prezentat markeri mai ridicați de îmbătrânire a proteinelor cerebrale, în timp ce bărbații au avut markeri mai ridicați pe baza RMN-ului cerebral. Cercetătorii spun că aceste diferențe pot reflecta procese biologice distincte, influențate de hormoni și de alte mecanisme specifice sexului.
De ce somnul prea lung poate semnala o problemă
Un alt rezultat relevant este că somnul scurt și somnul lung par să fie asociate cu riscuri diferite. Somnul insuficient a fost legat de o gamă largă de boli sistemice, inclusiv cardiovasculare, metabolice, musculoscheletale și psihiatrice. Somnul lung, în schimb, a fost asociat mai ales cu afecțiuni legate de creier, precum depresia, schizofrenia și tulburarea bipolară.
Autorii studiului, așa cum sunt prezentați de mindbodygreen.com, spun că somnul prelungit nu este neapărat dăunător în sine, ci poate fi un indicator al unor probleme de sănătate subiacente. Analiza lor a sugerat că legătura dintre somnul lung și depresia din viața târzie a fost mediată în mare parte de îmbătrânirea accelerată a creierului și a țesutului adipos.
Ce înseamnă practic pentru cititori
Mesajul principal al studiului este unul de echilibru: pentru îmbătrânire sănătoasă, intervalul de somn pare să conteze mai mult decât ideea de a dormi cât mai mult. Pentru mulți adulți, zona de mijloc, în jur de 6,4 până la 7,8 ore pe noapte, a fost cea mai favorabilă în acest set de date.
Dacă o persoană are în mod constant nevoie de 9 sau mai multe ore de somn pentru a se simți odihnită, articolul citat spune că ar putea fi utilă o discuție cu medicul, nu pentru că somnul lung ar fi automat cauza, ci pentru că poate semnala o afecțiune care merită evaluată. În același timp, somnul sub 6 ore rămâne asociat, în acest studiu, cu un profil mai puțin favorabil pentru sănătatea pe termen lung.
În ansamblu, concluzia este una prudentă: somnul suficient, constant și de calitate rămâne unul dintre cei mai importanți factori de susținere a îmbătrânirii sănătoase.