Lista alimentelor ușor de falsificat este destul de lungă, iar unele dintre acestea sunt consumate regulat de români. După scandalul puiului vopsit, apar noi detalii despre mâncarea falsificată sau colorată artificial.
Din păcate, multe dintre produsele preferate și consumate de români sunt cotrafăcute, informează antena3 CNN.
Printre produsele ușor de falsificat se numără mierea, cafeaua măcinată, brânza, peștele, șofranul, băuturile alcoolice, parmezanul, iar lista poate continua.
Mai mult, țări precum Germania și Spania investesc deja în domeniul cercetării cărnii artificiale.
Emil Dumitru, fost secretar de stat la Ministerul Agriculturii, este de părere că România nu va avea niciodată carne artificială la raft.
„Nu se poate pune problema ca Europa să consume carne crescută în laborator, în condițiile în care avem un sector zootehnic, care poate să asigure consumul pentru populația Uniunii Europene”
„România are un sector agricol performant. Nu se pune problema ca un producător român, care este supus tuturor controalelor, să fi vopsit carnea de pasăre”
„În acest moment, nu se pune în discuție faptul că România ar adopta o legislație privind producția de carne artificială. Eu nu cred că Europa va adopta o astfel de legislație”,
a spus Emil Dumitru.
Care sunt cele mai falsificate alimente
Alimentele cele mai falsificate și la ce trebuie să fim atenți:
Uleiul de măsline
Uleiul de măsline extravirgin este unul dintre produsele alimentare cele mai falsificate la ora actuală. O metodă frecventă privind falsificarea este înlocuirea unei părţi de ulei de măsline extravirgin, fie cu forma să rafinată, fie cu alt tip de ulei, cum este cel de soia, inferior din punct de vedere calitativ.
Partea bună este că, în cele mai multe cazuri, nu se înlocuieşte mai mult de 10% din volum cu alt ulei vegetal, fiindcă i-ar putea schimba gustul. Dacă îşi schimbă gustul şi emană fum puternic la mai puţin de 190 de grade, este posibil să fie falsificat. În plus, uleiul extravirgin de măsline are aciditatea sub 1 grad, iar cel virgin – sub 2 grade. Dacă aciditatea depăşeşte acest nivel, este posibil să conţină şi alte tipuri de ulei.
Mierea de albine
Potrivit unui studiu, mierea este al treilea cel mai falsificat aliment din lume din cauza adaosului de ingrediente precum sirop de porumb. Mierea ”fake” vine în câteva forme diferite. Poate fi o versiune diluată, cu adaos de sirop de zahăr. Poate fi, de asemenea, apă cu zahăr, aditivi și substanțe chimice.
Alte firme folosesc ca ingredient principal siropul de porumb, bogat în fructoză. Mierea adevărată provine direct din stup și aduce numeroase beneficii sănătății. Este antibacteriană și anti-inflamatoare și poate ajuta la ameliorarea alergiilor prin expunerea organismului la cantități mici de particule de polen. Mierea falsă nu face niciunul dintre aceste lucruri.
Laptele
Este alarmant că ceva atât de benefic organismului, precum laptele, poate fi falsificat prin diluare. Asta nu face decât să afecteze puterea nutrițională pe care o asociem laptelui. Când laptele este diluat, este lipsit de nutrienții esențiali și ratam tot ce ar trebui să asimilăm. Cel mai sigur lapte este cel ambalat, spun specialiștii. Aici există rigori privind conținutul microbiologic, hormonal și reziduurile de antibiotice
Șofranul
Având în vedere că șofranul este un condiment extrem de scump, poate fi deconcertant faptul că firele sale sunt uneori înlocuite cu materiale precum mătasea vopsită. Asta ne privează de gustul, mirosul și culoarea de neegalat ale șofranului. Din păcate, s-ar putea să plătim o sumă mare de bani ca să luăm mătase la pachet.
Peștele
Cel mai simplu mod de falsificare a peștelui este comercializarea unor specii ieftine pe post de somon sau alt tip de peste scump. Somonul sălbatic are un nivel mare de Omega 3, care protejează sistemul cardiovascular. Nu același lucru este valabil în cazul somonului de cultură sau al păstrăvului curcubeu, specii mai ieftine cu care somonul este înlocuit. Astfel de falsuri pot pune în pericol sănătatea și ne pot zdruncina încrederea în comercianți.
Cafeaua
Cafeaua ar putea fi falsificată în două moduri. Poate fi diluată cu tot felul de amestecuri, mai puțin sănătoase, sau ar putea să nu conțină boabele de cafea pe care le indică eticheta. Cafeaua măcinată poate fi diluată cu grâu, soia, zahăr brun, orz, porumb sau diverse semințe.
Este aproape imposibil de observat acest lucru cu ochiul liber și este foarte problematic pentru cei care au alergii la ingredientele ascunse, cum ar fi grâul sau soia. Mărci populare precum Arabica și Kona sunt adesea falsificate.
Parmezanul
Multe firme pretind, în mod fals, că vând parmezan ras, dar de multe ori, acest lucru s-a dovedit a fi fals. În 2016, Bloomberg News a făcut o investigație asupra mărcilor populare de parmezan ras.
Cercetătorii au testat parmezanul ras de la câteva mărci din SUA și au descoperit că toate conțineau celuloză, un aditiv care previne aglomerarea brânzei rase și care este sigur de consumat doar în cantități mici. Cel mai simplu mod de a evita parmezanul fals este să-l cumpărați la bucată și să-l dați pe răzătoare acasă.
Condimente (de exemplu, boia de ardei)
Boiaua de ardei pe care o folosim adesea poate fi contrafăcută cu piper roșu măcinat sau chiar cu coloranți artificiali. Acești înlocuitori pot schimba esența preparatelor, jucându-se cu gustul, mirosul și aspectul lor.
Băuturi alcoolice
Există numeroase băuturi alcoolice cu etichete false sau băuturi diluate cu substanțe spirtoase care pot fi un pericol pentru sănătate.
Ceai
Cine ar putea crede că frunzele de ceai ar putea fi amestecate cu ceva precum rumegușul? Amestecarea ceaiului cu ingrediente care nu au nicio legătură cu ceaiul îi afectează calitatea, modificându-i mirosul, gustul și beneficiile pentru sănătate.