Sudanul se confruntă cu un nou focar de holeră care a provocat 120 de decese din luna mai, iar 1.102 cazuri suspecte au fost înregistrate în zone izolate afectate de război, a anunțat Organizația Mondială a Sănătății. Cifrele descriu nu doar o criză medicală, ci și efectul direct al unui conflict care a împins sistemul sanitar spre limită.
Un nou focar într-o țară deja epuizată
Potrivit OMS, acesta este al treilea focar de holeră din Sudan într-un interval scurt, după ce epidemia precedentă fusese declarată încheiată în martie. Faptul că noua explozie de cazuri a apărut la doar două luni distanță sugerează o vulnerabilitate structurală profundă: boala nu mai apare doar sezonier, ci revine într-un mediu în care controlul sanitar, accesul la apă și capacitatea de răspuns sunt toate fragile.
Războiul a schimbat ritmul bolii
Șeful OMS în Sudan, Shible Sahbani, a explicat că holera era în mod tradițional endemică în țară și apărea „în mod ciclic, o dată la trei ani”. Acum însă, a spus el, Sudanul se confruntă cu focare aproape continue, din cauza conflictului, a restricțiilor de acces și a aprovizionării insuficiente. În practică, asta înseamnă că boala nu mai circulă într-un sistem care o poate izola, ci într-un spațiu social și medical dezmembrat.
De la începutul războiului, în aprilie 2023, aproape toate spitalele au fost nevoite să își suspende total sau parțial activitatea. Sahbani a precizat că 40% dintre unitățile medicale nu mai funcționează deloc, iar aproape 60% dintre cele rămase funcționează doar parțial. Într-o astfel de situație, chiar și o boală tratabilă devine mult mai periculoasă, pentru că timpul de reacție se scurtează, iar accesul la îngrijire devine inegal sau imposibil.
Zone de război, apă puțină, risc tot mai mare
OMS avertizează că sezonul ploilor urmează să se intensifice în săptămânile viitoare, perioadă în care numărul cazurilor de holeră crește de regulă rapid. În același timp, milioane de persoane din Sudan nu au acces la apă potabilă, iar această lipsă rămâne una dintre condițiile care favorizează răspândirea bolii.
Guvernul sudanez a anunțat săptămâna aceasta izbucnirea unui nou focar în statul Kordofan de Vest, o regiune sensibilă aflată pe linia de demarcație dintre zonele controlate de armată și cele controlate de Forțele de Sprijin Rapid (FSR). Potrivit informațiilor prezentate de OMS, epidemia pare să se extindă și în Kordofan de Nord, unde au fost raportate aproape 300 de cazuri suspecte și trei decese.
În paralel, ONU a avertizat că FSR pregătește o ofensivă terestră împotriva capitalei statului, El-Obeid. Atacurile cu drone asupra centralelor electrice din oraș perturbă deja accesul la apă potabilă și electricitate, a spus responsabilul ONU pentru ajutor umanitar, Tom Fletcher. Într-un asemenea context, infrastructura de bază devine parte a riscului epidemiologic, nu doar a celui militar.
O criză sanitară care urmează linia frontului
Conflictul dintre armata sudaneză și FSR, aflat acum în al patrulea an, a distrus sistemul sanitar al țării și a creat condițiile pentru o criză dublă: una de securitate și una de sănătate publică. Potrivit estimărilor organizațiilor umanitare, războiul ar fi provocat peste 200.000 de morți, iar bilanțul uman continuă să crească pe fondul foametei, al deplasărilor forțate și al lipsei de servicii esențiale.
Cazul Sudanului arată cât de repede o boală prevenibilă poate deveni un indicator al prăbușirii instituționale. Holera nu se răspândește doar prin apă contaminată, ci și prin absența statului funcțional, prin drumuri blocate, spitale închise și comunități izolate de ajutor. Într-o țară în care războiul a fragmentat accesul la resurse elementare, fiecare nou focar devine mai greu de stăpânit decât precedentul.
Pe măsură ce ploile se intensifică și luptele continuă, întrebarea nu este doar câți oameni se vor îmbolnăvi, ci dacă infrastructura rămasă mai poate susține un răspuns minim. În Sudan, holera a încetat să fie doar o urgență medicală și a devenit o măsură a rezistenței unei societăți împinse spre limită.
