Modificările bacteriilor intestinale după chirurgia bariatrică par să aibă un rol mai important decât se credea în ameliorarea pe termen lung a diabetului de tip 2, arată un studiu coordonat de cercetători de la Universitatea din Göteborg și publicat în Nature Metabolism.
Potrivit materialului publicat de News-Medical.net, analiza microbiotei înainte și după cele mai frecvente două intervenții bariatrice — gastric bypass și sleeve gastrectomy — a identificat trăsături microbiene asociate cu un metabolism al glucozei mai bun și cu evoluții urmărite până la cinci ani după operație. Studiul sugerează că diferențele dintre pacienți nu sunt explicate doar de scăderea în greutate, ci și de modul în care se schimbă compoziția și funcția bacteriilor intestinale.
Ce au observat cercetătorii
Conform studiului citat, pacienții cu diabet de tip 2 care au obținut un control glicemic mai bun au prezentat o diversitate mai mare a genelor microbiene și o capacitate crescută de fermentație, inclusiv producția de acid butiric. Autorii spun că aceste modificări au fost asociate cu îmbunătățiri metabolice importante, printre care eliberarea de insulină și controlul glicemiei.
Valentina Tremaroli, microbiolog la Universitatea din Göteborg, a spus că chirurgia bariatrică „remodelează ecosistemul intestinal” și că atunci când această remodelare duce la o diversitate bacteriană mai mare, ea este adesea asociată cu o sănătate metabolică mai bună. Lisa Olsson, bioinformatician și cercetător la aceeași universitate, a afirmat că folosirea metagenomicii de înaltă rezoluție și a analizei integrate permite identificarea unor gene microbiene specifice legate de remisia diabetului.
Diferențe între bypass și sleeve
Studiul arată că cele două proceduri au produs, în linii mari, schimbări similare în microbiom, dar cu unele diferențe. Gastric bypass a generat modificări mai uniforme ale microbiomului intestinal, în timp ce sleeve gastrectomy a dus la un răspuns mai individualizat.
Fredrik Bäckhed, profesor la Universitatea din Göteborg, a spus că rezultatele sugerează că microbiomul intestinal „nu este doar un martor”, ci poate contribui activ la remisia diabetului după chirurgia bariatrică. El a adăugat că această concluzie deschide posibilitatea ca microbiomul să fie țintit prin dietă, probiotice sau alte intervenții pentru a amplifica ori chiar reproduce unele dintre efectele metabolice benefice ale operației.
De ce contează pentru tratamentul diabetului
Mesajul principal al cercetării este că evaluarea răspunsului la chirurgia bariatrică ar putea avea nevoie să includă și ecologia microbiană, nu doar indicatorii clasici precum greutatea corporală sau glicemia. Autorii susțin că diferențele în felul în care se schimbă bacteriile intestinale după operație pot explica de ce unii pacienți obțin o ameliorare metabolică mai durabilă decât alții.
Studiul, publicat sub titlul „Gut microbiota responses to bariatric surgery are associated with metabolic outcomes and type 2 diabetes remission”, indică astfel că microbiota intestinală ar putea deveni relevantă pentru strategii viitoare de medicină de precizie în diabet. Pentru pacienți și clinicieni, concluzia practică este că efectele chirurgiei bariatrice pot depăși simpla pierdere în greutate și pot include schimbări biologice mai largi, încă în curs de cartografiere.
