Președintele Nicușor Dan a susținut că statul român are nevoie de o strategie coordonată pentru combaterea dezinformării, dar fără a afecta dreptul cetățenilor de a-și exprima opiniile. Declarațiile au fost făcute la Palatul Cotroceni, în cadrul „Summitului European pentru Integritatea Informației și Combaterea Dezinformării”, organizat în cadrul inițiativei „România Imună”, potrivit RomaniaTV.net.
Dezinformarea, tratată ca risc pentru încredere și democrație
Șeful statului a afirmat că dezinformarea nu mai funcționează doar prin episoade izolate, ci pe mai multe planuri și cu sprijinul tehnologiei. În opinia sa, efectul principal este erodarea încrederii reciproce din interiorul societății, iar această încredere are legătură directă cu prosperitatea. Nicușor Dan a spus că fenomenul poate produce consecințe concrete, de la pierderi de resurse până la pierderi de vieți.
„Trebuie să ne uităm la acele mecanisme”
În intervenția sa, președintele a insistat că răspunsul instituțiilor trebuie să vizeze mecanismele care „pervertesc o ierarhie de valori”, fără a limita libertatea de exprimare. El a spus că democrația presupune influențarea legitimă a oamenilor unii asupra altora pentru a lua decizii ca societate, însă dezinformarea intervine atunci când acest mecanism este dezechilibrat prin introducerea de elemente factual false care sunt promovate ca adevărate.
„Trebuie să ne uităm la acele mecanisme care pervertesc o ierarhie de valori legitimă pe care societatea le produce pentru ea însăși, fără să ne atingem de posibilitatea cetățeanului de a exprima orice opinie dorește”, a spus Nicușor Dan.
Mesajul său a venit în contextul unei discuții mai largi despre protejarea spațiului informațional. Președintele a subliniat că această protecție trebuie făcută cu grijă, astfel încât statul să nu ajungă să restrângă libertatea de exprimare în numele combaterii dezinformării.
De la sănătate la siguranța femeilor
Nicușor Dan a spus că fenomenul nu se limitează la politică, în sens restrâns. El a menționat dezinformarea din zona medicală, pe care a asociat-o cu costuri pentru resurse și chiar cu pierderi de vieți, dar și dezinformarea din zona economică. A vorbit și despre efectele în zona siguranței femeilor victime ale abuzului, unde unele ar refuza să poarte brățara electronică din cauza unor speculații ajunse la ele.
Prin aceste exemple, președintele a încercat să arate că dezinformarea are efecte practice în mai multe domenii ale vieții publice, nu doar în dezbaterea politică. Mesajul său a fost că răspunsul statului trebuie să fie la fel de amplu și de bine coordonat ca fenomenul pe care îl combate.
Statul trebuie să ajungă unde este publicul
Un alt punct al intervenției a vizat comunicarea instituțiilor publice. Nicușor Dan a spus că statul trebuie să comunice coerent, strategic și, dacă este posibil, uman, nu propagandistic. El a adăugat că instituțiile nu se pot baza doar pe televiziune și pe dezbaterile clasice, în condițiile în care o parte importantă a publicului își formează opiniile pe platforme precum TikTok.
Președintele a observat că, în timp ce politicienii se confruntă în talk-show-uri, pe rețelele sociale circulă alte teme și alte narațiuni. În acest context, a spus că instituțiile statului trebuie să fie capabile să răspundă obiectiv, în ritmul în care publicul se așteaptă să primească informații.
Declarațiile lui Nicușor Dan conturează o abordare care pune accent pe două direcții: combaterea mecanismelor de dezinformare și menținerea libertății de exprimare. În același timp, mesajul său sugerează că statul va fi evaluat nu doar după capacitatea de a reacționa, ci și după felul în care reușește să comunice în spațiile digitale unde se formează tot mai des percepțiile publice.
