Președintele Nicușor Dan a pus dezinformarea într-o categorie mai largă decât cea a dezbaterii politice sau a unei simple probleme de etică publică. În cadrul unei conferințe dedicate combaterii fenomenului, șeful statului a spus că efectele lui ating direct prosperitatea și securitatea unei societăți, prin erodarea încrederii dintre oameni, potrivit TVRInfo.ro.
De la etică publică la risc pentru societate
„Dezinformarea nu e doar o chestiune de democrație, nu este doar o chestiune de etică, este o chestiune de prosperitate”, a declarat Nicușor Dan. Argumentul său a fost că există o legătură între nivelul de încredere din interiorul unei comunități și capacitatea ei de a funcționa stabil și eficient.
Mesajul vine într-un moment în care discuția despre manipulare informațională nu mai poate fi separată de modul în care circulă informația online. În logica președintelui, problema nu este doar conținutul fals, ci și viteza, amploarea și organizarea cu care acesta se propagă.
O amenințare coordonată, nu doar mesaje izolate
Nicușor Dan a spus că dezinformarea actuală nu mai arată ca o sumă de episoade disparate, ci ca operațiuni coordonate, desfășurate pe mai multe planuri și susținute de tehnologie. De aici și ideea că răspunsul instituțiilor trebuie să fie la fel de coordonat, rapid și adaptat mediilor în care publicul se informează.
Președintele a extins discuția dincolo de zona politică, invocând efecte în sănătate, economie și în zona protecției victimelor abuzului. A menționat inclusiv situații în care unele femei, victime ale abuzului, ar refuza să poarte brățara electronică din cauza unor speculații care au ajuns la ele. În același timp, a spus că dezinformarea din zona medicală „costă resurse și costă chiar vieți”.
Acest tip de avertisment arată că miza nu mai este doar corectitudinea discursului public, ci funcționarea unor domenii sensibile ale statului și ale societății. Când informația falsă influențează decizii medicale, economice sau de siguranță personală, efectele devin concrete, nu doar simbolice.
„Politicienii sunt la televizor, dar publicul este pe TikTok”
Una dintre cele mai directe observații ale președintelui a vizat felul în care comunică politicienii. Nicușor Dan a spus că statul trebuie să comunice coerent, strategic și, dacă se poate, uman, nu propagandistic. El a criticat reflexul multor politicieni de a rămâne în logica talk-show-urilor, în timp ce conversația publică se mută tot mai mult pe platforme precum TikTok.
„Vedem că noi toți, politicienii, suntem prin talk-show-uri, ne certăm unii cu alții, și pe TikTok sunt alții”, a spus președintele. Observația lui nu este doar despre un canal de comunicare, ci despre o ruptură între agenda instituțională și agenda publicului. În multe cazuri, instituțiile continuă să vorbească în formatul vechi, în timp ce atenția oamenilor se formează în spații digitale cu reguli diferite, ritm diferit și o altă cultură a conținutului.
Din această perspectivă, mesajul lui Nicușor Dan sugerează că lupta cu dezinformarea nu poate fi câștigată doar prin dezmințiri punctuale. Ea cere prezență constantă, limbaj clar și capacitatea statului de a intra în conversațiile reale ale publicului, nu doar în cele convenabile pentru instituții.
Libertatea de exprimare și limitele intervenției statului
Președintele a insistat și asupra unei tensiuni esențiale: cum poate fi apărat spațiul informațional fără a limita libertatea de exprimare. În formularea sa, autoritățile trebuie să se uite la mecanismele care „pervertesc o ierarhie de valori și de acțiuni legitime”, dar fără să atingă dreptul cetățeanului de a exprima orice idee, opinie sau evaluare dorește.
Această distincție este importantă, pentru că dezbaterea despre dezinformare riscă adesea să alunece fie spre relativism total, fie spre soluții excesive. Nicușor Dan a încercat să traseze o linie de mijloc: combaterea mecanismelor care falsifică realitatea, nu restrângerea dezbaterii legitime.
În practică, această linie este dificil de menținut. Instituțiile trebuie să răspundă rapid, dar și credibil; să corecteze falsul, dar fără să pară că încearcă să controleze opinia publică. Tocmai de aceea, președintele a spus că statul trebuie să comunice obiectiv și să se adapteze ritmului în care diferite segmente ale publicului așteaptă informații.
Educația media, o temă de securitate națională
Dincolo de reacția imediată la falsuri, Nicușor Dan a mutat accentul spre educația media și digitală, pe care a descris-o drept o chestiune de securitate națională. Este o formulare care arată cât de mult s-a schimbat peisajul informațional: alfabetizarea digitală nu mai este doar o competență utilă, ci o formă de reziliență socială.
În final, președintele a legat orice strategie de comunicare de un element mai greu de construit decât tehnica sau platformele: încrederea. „Oamenii către care ne adresăm trebuie să aibă minima încredere să ne asculte când noi deschidem gura”, a spus el, adăugând că statul trebuie să recâștige încrederea cetățenilor în autoritățile publice.
Este poate cea mai importantă concluzie a intervenției sale. Într-o epocă în care mesajele circulă mai repede decât verificarea lor, instituțiile nu concurează doar cu dezinformarea, ci și cu propriul deficit de credibilitate. Iar fără încredere, nici cea mai bine construită comunicare publică nu ajunge departe.
