Ilie Bolojan a explicat, după votul din Senat asupra legii ANI, că PNL a susținut proiectul în forma actuală dintr-un calcul legat de jaloanele asumate de România și de riscul de a pierde fonduri europene. Într-o postare pe Facebook, premierul a spus că votul a fost „unul greu” pentru liberali, deoarece legea conține o prevedere pe care o consideră „profund imorală și incorectă”.
Ilie Bolojan, după votul pentru legea ANI
Mesajul său a venit după ce noua Lege a Integrității a trecut de plenul Senatului cu 106 voturi pentru, 19 împotrivă și nicio abținere. Potrivit informațiilor publicate de TVRInfo.ro, proiectul a fost adoptat în forma care ține cont de deciziile Curții Constituționale, iar USR nu a reușit să elimine amendamentul care îl vizează pe Dominic Fritz.
„Interesul țării” și presiunea termenului-limită
Bolojan a susținut că, pentru PNL și pentru premierul României, decizia trebuie raportată în primul rând la interesul național. În formularea sa, „interesul țării” de a îndeplini jaloanele până la sfârșitul acestei luni, inclusiv legea ANI și legea salarizării, este „superior oricărei alte discuții”.
Argumentul central este unul pragmatic: evitarea pierderii banilor europeni și menținerea credibilității României în fața partenerilor externi. Bolojan a avertizat că lipsa acestor fonduri ar putea afecta bugetul, întrucât investițiile sunt finanțate într-o proporție importantă din bani europeni. El a mai spus că nerespectarea jaloanelor ar putea crește riscul ca România să fie depunctată sever la capitolul rating de țară, cu efecte asupra nivelului de trai.
O lege care rămâne contestată
Deși a apărat votul politic, liderul PNL a transmis că legea nu poate rămâne în această formă. El a spus că liberalii vor susține corectarea prevederii contestate și că vor fi alături de USR în acest demers „moral”, „nu pentru un om, ci pentru a reinstaura reguli corecte”.
Acest dublu mesaj — susținere pentru adoptarea legii acum, dar și promisiunea modificării ei ulterior — arată tensiunea dintre disciplina guvernării și costul politic al unor compromisuri legislative. În practică, astfel de decizii testează nu doar coeziunea unei majorități, ci și capacitatea ei de a explica public de ce unele reguli sunt acceptate temporar, chiar când sunt considerate greșite.
Ce urmează pentru Parlament
Bolojan a precizat că, pentru completarea jaloanelor din Planul Național de Redresare și Reziliență, Parlamentul mai trebuie să adopte și legea salarizării, despre care spune că are „o miză la fel de mare”. În acest context, votul pentru legea ANI pare mai degrabă o etapă într-un calendar mai larg, în care presiunea termenelor și a finanțării europene cântărește greu asupra deciziilor politice.
Rămâne însă întrebarea esențială: cât de mult poate fi împinsă în plan secund o problemă de principiu atunci când miza este una bugetară și instituțională? Cazul legii ANI arată că, în politica românească, argumentul interesului național este adesea folosit pentru a justifica alegeri dificile. Dar el devine convingător doar dacă urmează, într-un termen clar și verificabil, corectarea reală a prevederilor contestate.
În lipsa unei astfel de corecții, compromisurile de azi riscă să lase în urmă nu doar o lege discutată, ci și o nouă doză de neîncredere publică în felul în care sunt făcute regulile.
