Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) a reacționat la declarațiile recente ale unor reprezentanți ai Guvernului interimar condus de Ilie Bolojan, acuzând Executivul că vehiculează cifre alarmiste despre presupuse datorii către sistemul judiciar și că alimentează o campanie de stigmatizare a magistraților. Poziția instanței supreme a fost transmisă public și vine pe fondul unei dispute tot mai vizibile între Guvern și sistemul judiciar.
În mesajul său, ÎCCJ a susținut că prezentările făcute de guvernanți sunt „trunchiate și lipsite de context juridic și bugetar” și pot induce în eroare opinia publică, cu efecte asupra încrederii în justiție. Curtea a afirmat că discuția despre sumele invocate public nu poate fi separată de cadrul juridic în care au apărut aceste obligații, potrivit news.ro.
ÎCCJ: sumele invocate includ dobânzi și penalități
Potrivit ÎCCJ, mare parte din sumele invocate public reprezintă dobânzi și penalități acumulate ca urmare a neexecutării, timp de peste 15 ani, a unor obligații stabilite prin hotărâri judecătorești definitive. Instanța supremă a arătat că debitul principal este mai redus, iar cuantumul total a crescut în timp din cauza întârzierii la plată.
Curtea a mai susținut că situații similare au existat și în cazul altor categorii din sectorul public, precum profesorii sau polițiștii. În această logică, ÎCCJ a afirmat că prezentarea publică a acestor sume într-o formă exagerată și fără context urmărește să inducă ideea unor privilegii și să alimenteze ostilitatea față de sistemul judiciar.
Mesajul ÎCCJ: presiunea publică nu rezolvă problemele economice
În reacția transmisă, ÎCCJ a mers mai departe și a spus că „demonizarea sistematică a justiției și transformarea magistraților în ținte publice” nu rezolvă problemele economice și sociale ale cetățenilor. Curtea a susținut că o astfel de abordare urmărește deturnarea atenției de la lipsa unor soluții reale și de la responsabilitatea Guvernului pentru degradarea nivelului de trai al populației.
Magistrații au mai afirmat că se încearcă legitimarea, prin presiune publică, a unor măsuri care ar afecta independența financiară a magistraturii și ar vulnerabiliza puterea judecătorească. În același mesaj, ÎCCJ a făcut trimitere și la dezbaterea anterioară despre pensii, susținând că o percepție negativă cultivată deliberat a fost folosită pentru a justifica măsuri care au afectat garanțiile de independență.
Apărarea independenței justiției, anunțată ca prioritate
Înalta Curte a transmis că va folosi „toate mijloacele legale și instituționale necesare” pentru apărarea independenței justiției, în acord cu standardele europene și cu exigențele statului de drept. În poziția sa, instanța a insistat că independența justiției nu este un privilegiu al magistratului, ci o garanție constituțională pentru cetățeni.
Disputa vine pe fondul unui conflict mai amplu privind drepturile salariale restante ale magistraților, stabilite prin hotărâri definitive. ÎCCJ a dat recent în judecată Guvernul Bolojan pentru neplata acestor drepturi, potrivit informațiilor publice citate în acest context.
Deocamdată, poziția ÎCCJ adâncește tensiunile dintre instanța supremă și Executiv, iar clarificările privind sumele invocate și baza lor juridică rămân esențiale pentru dezbaterea publică.
