Omul de afaceri Fănel Bogos a relatat, într-un interviu pentru Antena 3 CNN, cum a ajuns în biroul premierului Ilie Bolojan și ce i-ar fi spus acesta în legătură cu problemele pe care le reclamă la fermele sale. Declarațiile apar pe fondul unui dosar DNA în care Bogos este cercetat pentru instigare la șantaj în formă continuată și cumpărare de influență în formă continuată, iar numele unor lideri politici și al unor oficiali guvernamentali au fost asociate public cu acest caz.
O întâlnire la Palatul Victoria, într-un dosar aflat în atenția publică
Potrivit relatării sale, discuția de la Guvern a fost despre sesizările pe care le-a făcut timp de doi ani privind presupuse abuzuri ale conducerii DSVSA Vaslui. Bogos susține că a ajuns la întâlnire după insistențe repetate și după ce a discutat anterior cu Mihai Barbu, fost președinte interimar al organizației PNL Vaslui, aflat acum sub control judiciar în dosar.
Ce spune Bogos despre discuția cu premierul
Afaceristul afirmă că i-a explicat premierului că este „cel mai mare producător de ouă din România” și că nu a obținut soluții în urma plângerilor depuse la instituțiile statului. În versiunea sa, Ilie Bolojan i-ar fi spus că nu se poate ca „să se întâmple abuzuri asupra fermelor” sale și că vor fi făcute adrese către ANSVSA, iar Corpul de Control ar urma să fie trimis la fermă.
Bogos a susținut, de asemenea, că întâlnirea a durat aproximativ un sfert de oră și că nu a existat nicio discuție despre bani sau avantaje materiale. „Nu am dat nimic”, a spus el, insistând că a mers la Guvern pentru a cere sprijin instituțional, nu pentru a negocia vreun beneficiu.
În același interviu, omul de afaceri a respins acuzațiile de mită și a afirmat că este hărțuit de doi ani. El a spus că a reclamat situația la mai mulți politicieni și la ministrul Agriculturii, susținând că dosarele privind salmoneloza de la fermele sale au fost câștigate în instanță. Aceste afirmații îi aparțin și trebuie citite ca poziția sa, nu ca fapte stabilite de anchetă.
Ce spune DNA și care este poziția premierului
În documentele anchetei, procurorii DNA notează că Bogos ar fi încercat să obțină schimbarea conducerii DSVSA Vaslui și că rețelele de influență invocate de el ar fi ajuns până la nivelul factorilor decizionali din administrația centrală. Totuși, procurorii au precizat că nu există elemente care să indice o implicare directă a premierului în faptele cercetate, iar discuțiile despre întâlnire apar în convorbirile interceptate și în relatările lui Bogos.
La rândul său, Ilie Bolojan a transmis că nu are cunoștință dacă cineva a pretins sau primit vreun folos pentru promisiunea unei audiențe. Potrivit punctului de vedere transmis anterior, în registrul de intrări figurează o audiență solicitată de Mihai Barbu, iar acesta a venit însoțit de Fănel Bogos. Premierul a spus atunci că discuția a durat aproximativ 15 minute și nu a avut urmări în privința situației lui Bogos.
Separat, Bogos a relatat că a ajuns la Palatul Victoria după ce a insistat pentru o întâlnire și că a mers acolo în contextul în care, spune el, nu reușea să obțină răspunsuri de la instituțiile statului. În relatarea sa, a descris și rolul lui Mihai Barbu în facilitarea accesului la premier, însă aceste detalii fac parte din versiunea sa și din materialele de anchetă, nu dintr-o concluzie judiciară definitivă.
De ce contează cazul
Cazul Bogos-Bolojan arată cât de sensibilă rămâne în România zona de intersecție dintre afaceri, agricultură, administrație și influență politică. Chiar și atunci când nu există dovezi că un demnitar a comis o faptă, simpla apariție a numelui său într-un dosar de corupție poate ridica întrebări despre felul în care se obțin audiențele, cum sunt filtrate solicitările și cât de transparentă este relația dintre mediul privat și puterea executivă.
În același timp, cazul pune în lumină o tensiune mai veche: companiile care se consideră nedreptățite de autorități caută adesea acces direct la decidenți, iar statul este obligat să distingă între o plângere legitimă și o încercare de a obține tratament preferențial. Tocmai de aceea, miza nu este doar una penală, ci și una de încredere publică.
Pe fondul declarațiilor contradictorii și al anchetei aflate în desfășurare, singura concluzie prudentă este că episodul rămâne deschis. Versiunea lui Fănel Bogos, poziția transmisă de Ilie Bolojan și observațiile procurorilor conturează, împreună, o imagine incompletă, dar suficient de importantă pentru a cere claritate, nu speculații.
Într-un astfel de dosar, diferența dintre o audiență legitimă și o intervenție suspectă nu ține doar de cine a intrat în birou, ci de ce s-a cerut, cum s-a obținut și dacă au existat beneficii ascunse.
