Disputa din jurul proiectului de reactoare modulare mici de la Doicești a intrat într-o nouă etapă după ce analista de politici publice în energie și infrastructură Ana Otilia Nuțu a susținut că premierul interimar Ilie Bolojan are dreptate să pună sub semnul întrebării investiția. Într-o analiză preluată de SpotMedia.ro, ea a argumentat că proiectul riscă să producă energie prea scumpă și că eventualele diferențe de cost ar putea fi acoperite, indirect, de consumatori.
De ce spune experta că România are nevoie de alt tip de investiții
Nuțu afirmă că principala problemă a pieței energetice din România este lipsa producției de energie cu costuri marginale mici, adică energie ieftină care poate stabiliza prețurile. Ea spune că acesta este motivul pentru care România apare frecvent printre statele europene cu cele mai mari prețuri spot la electricitate.
„Motivul pentru care prețurile în piața spot în România sunt azi printre cele mai mari din Europa e din cauză că nu avem suficientă energie electrică «ieftină» (cu costuri marginale mici) care să acopere cererea”, a afirmat Ana Otilia Nuțu.
În opinia sa, România ar avea nevoie de investiții masive în regenerabile și stocare, nu de proiecte care intră în funcțiune abia peste mulți ani și care presupun costuri foarte mari. Ea a comparat situația cu Spania, unde energia regenerabilă influențează în multe intervale prețul pieței, și cu Italia, unde gazul are un rol major în formarea tarifelor.
Ce problemă vede la proiectul SMR de la Doicești
Proiectul de la Doicești este prezentat de autorități drept primul proiect european de reactoare modulare mici și este dezvoltat de Nuclearelectrica împreună cu NuScale Power. Potrivit datelor citate în materialele analizate, centrala ar urma să aibă o capacitate de aproximativ 460 MW, cu un cost estimat la 5-6 miliarde de dolari și un termen de finalizare în 2033.
Ana Otilia Nuțu spune că raportul dintre investiție și capacitatea de producție ridică semne de întrebare economice serioase. În evaluarea ei, este „extrem de puțin probabil” ca un astfel de proiect să își recupereze costurile doar din veniturile obținute pe piața energiei.
„Cel mai probabil se va folosi o schemă de tip CfD (contract-for-difference). Pe scurt, dacă recuperarea investiției cere preț de, să zicem, 300 EUR/MWh și prețul din piață e 100, statul va trebui să pună diferența de 200 prin subvenție”, a explicat experta.
Într-un astfel de scenariu, diferența ar ajunge, potrivit ei, în mod indirect la consumatori.
„Vom plăti cu toții costurile centralei SMR indiferent de unde vom cumpăra energie”, a spus Nuțu.
De ce crede că regenerabilele și bateriile pot deveni mai competitive
Analista susține că tehnologiile regenerabile și soluțiile de stocare au evoluat rapid și ar putea deveni mai competitive decât SMR-urile până la momentul în care proiectul de la Doicești ar putea fi pus în funcțiune. Ea spune că există deja tehnologii care pot produce „în bandă” prin combinarea surselor regenerabile cu stocarea.
Nuțu afirmă, de asemenea, că bateriile și tehnologiile regenerabile „s-au ieftinit de 10-15 ori în ultimii 15 ani”. În opinia sa, până în 2033, piața ar putea arăta foarte diferit, iar SMR-urile ar putea concura cu soluții mai ieftine și mai eficiente.
Experta a invocat și dificultățile proiectului SMR din Idaho, în Statele Unite, ca exemplu al provocărilor economice pe care le au astfel de tehnologii.
Critici pentru proiectele mari ale statului
Nuțu a criticat și marile proiecte energetice întârziate ale companiilor de stat, pe care le consideră un obstacol pentru alte investiții. Ea susține că aceste proiecte blochează capacitate de rețea și împiedică dezvoltarea altor inițiative care ar fi putut fi realizate între timp.
Ca exemplu, ea a menționat reactoarele 3 și 4 de la Cernavodă, despre care spune că au ocupat ani la rând capacități de racordare în Dobrogea, una dintre cele mai bune zone pentru energie solară și eoliană.
„Faptul că am cheltuit deja 200+ milioane de dolari pe studii și hârtii nu face necesar să aruncăm încă 5 miliarde «ca să nu-i fi cheltuit degeaba pe primii 200+ milioane»”, a spus analista, argumentând că decizia ar trebui luată în funcție de costurile și veniturile viitoare, nu de sumele deja cheltuite.
Ce a declanșat scandalul politic
Controversa a pornit după ce Ilie Bolojan a spus că proiectul SMR de la Doicești are „probleme serioase” și că există riscul să nu își recupereze investițiile. Potrivit informațiilor publicate, el ar fi transmis și părții americane rezervele sale privind fezabilitatea proiectului.
Purtătoarea de cuvânt a Guvernului, Ioana Dogioiu, a precizat că nu se pune problema opririi proiectului, ci a unei reevaluări a fezabilității economice și tehnice. Ea a spus că există „o serie de probleme” care trebuie analizate înainte de continuarea investiției.
Declarațiile lui Bolojan au fost criticate de ministrul Energiei, Bogdan Ivan, care a descris energia nucleară drept „un proiect strategic, nu câteva hârtii”. Liderul PSD Sorin Grindeanu l-a acuzat, la rândul său, că pune în pericol parteneriatul strategic dintre România și SUA.
Proiectul de la Doicești rămâne astfel într-o zonă de tensiune între argumentele strategice și cele economice. Pentru moment, autoritățile spun că investiția nu este oprită, dar că viabilitatea ei trebuie reevaluată, în timp ce criticii avertizează că, dacă modelul financiar nu se schimbă, costurile ar putea ajunge, în final, la consumatori.
