Odată cu demisia lui Klaus Iohannis de la Cotroceni, funcția de președinte interimar va fi preluată de ”al doilea om în stat”. Ce prevede Constituția.
Începând de miercuri, 12 februarie, atunci când Klaus Iohannis va pleca oficial de la Palatul Cotroceni, România va avea un nou președinte interimar. Ce spune Constituția României.
Cine va fi președinte interimar până la alegeri
După mai multe săptămâni în care i s-a cerut să plece din funcția de șef al statului, inclusiv de către unele voci din coaliția de guvernare, Klaus Iohannis a cedat. Luni, acesta și-a anunțat demisia.
Într-o scurtă declarație de presă, Klaus Iohannis a menționat că va pleca de la Palatul Cotroceni pe data de 12 februarie. A mai explicat că decizia vine în contextul în care în Parlamentul României s-a pus în mișcare, luni, procedura de suspendare a sa din funcție.
”Pentru a scuti România și pe cetățenii români de această criză, de această evoluție inutilă și negativă, demisionez din funcția de președinte al României. Voi pleca din funcție poimâine, pe 12 februarie. Dumnezeu să binecuvânteze România”, a spus Iohannis, la Palatul Cotroceni.
Klaus Iohannis va fi înlocuit la Cotroceni de șeful liberalilor, Ilie Bolojan
Preşedintele Senatului va asigura interimatul. Acest lucru este prevăzut clar în Articolul 98 din Constituţie:
”Dacă funcţia de Preşedinte devine vacantă ori dacă Preşedintele este suspendat din funcţie sau dacă se află în imposibilitate temporară de a-şi exercita atribuţiile, interimatul se asigură, în ordine, de preşedintele Senatului sau de preşedintele Camerei Deputaţilor”.
Ce atribuții nu pot fi exercitate de președintele interimar al României
Tot din Constituție mai aflăm că există atribuții care nu pot fi exercitate pe durata interimatului funcției prezidenţiale. Astfel, o serie de atribuții prevăzute la articolele 88-90 nu pot fi exercitate pe durata interimatului funcţiei prezidenţiale.
Mai exact, președintele interimar ”Nu poate dizolva Parlamentul / Nu poate iniția referendumuri” și ”Nu poate adresa Parlamentului mesaje politice”.
În rest, șeful statului numit interimar poate exercita atribuţiile în domeniul politicii externe, al apărării, în ceea ce priveşte instituirea de măsuri excepţionale, poate conferi decoraţii şi poate acorda graţieri individuale.
- are drept să promulge legi, să ceară reexaminarea lor sau să sesizeze CCR
- reprezintă statul român pe plan intern și internațional
- poate institui starea de urgență sau de asediu, cu aprobarea Parlamentului
- poate numi sau revoca membri ai Guvernului, la propunerea premierului
- poate participa la ședințe de guvern
- menține funcția de comandant suprem al forțelor armate
