Președintele Nicușor Dan a transmis marți, la Palatul Cotroceni, că România își dorește o încetare cât mai rapidă a războiului din Ucraina și o pace solidă în regiune. Mesajul a fost rostit în cadrul întâlnirii cu șefii de misiuni diplomatice, șefii oficiilor consulare și directorii Institutelor culturale românești, organizată cu ocazia Reuniunii Anuale a Diplomației Române.
România își fixează poziția în jurul Ucrainei și al securității regionale
În intervenția sa, șeful statului a spus că România sprijină Ucraina atât bilateral, cât și în formate multilaterale, și susține formele de presiune specială economică asupra Rusiei. Declarația conturează o linie de politică externă care combină sprijinul pentru Kiev cu menținerea presiunii economice asupra Moscovei, în logica mai largă a securității europene.
Extinderea Uniunii Europene, un dosar cu miză directă pentru București
Nicușor Dan a legat discuția despre războiul din Ucraina de dosarele europene ale României. El a spus că țara noastră este interesată de procesul de extindere a Uniunii Europene, în special pentru Republica Moldova, dar și pentru Ucraina și Balcanii de Vest, și a subliniat că România susține integrarea pe baza principiului merit-based.
Președintele a salutat, totodată, deschiderea clusterelor de negociere pentru Moldova și Ucraina. În același registru, a amintit că România a coordonat Declarația comună a Grupului Prietenii Coeziunii, format din 16 state, în contextul discuțiilor privind viitorul cadru financiar multianual al Uniunii Europene.
Aceste teme arată că, pentru București, războiul din Ucraina nu este tratat doar ca o criză de securitate, ci și ca un test pentru arhitectura politică și bugetară a Europei. Într-un moment în care deciziile privind bugetul 2028-2034 se apropie, România încearcă să rămână vizibilă în dosarele care pot influența direct echilibrul regional.
Republica Moldova, Marea Neagră și securitatea energetică
Șeful statului a insistat și asupra relației cu Republica Moldova, pe care a descris-o drept extrem de importantă pentru politica externă a României. El a spus că au existat progrese concrete, inclusiv în privința interconexiunilor energetice, un domeniu care a devenit tot mai relevant în contextul vulnerabilităților regionale.
Nicușor Dan a vorbit și despre importanța Mării Negre, pe care a descris-o drept esențială pentru securitatea României și a Europei, dar și pentru relația economică viitoare cu zona caspică și cu Asia. A menționat progresele privind hub-ul european de securitate maritimă și a spus că România va începe anul viitor exploatarea la Neptun Deep. A adăugat că avansează și interconexiunile energetice cu țările din regiune, prezentând aceste instrumente ca parte a politicii de securitate.
În plan diplomatic, președintele a amintit și de relația cu comunitățile românești din afara granițelor, inclusiv de evoluțiile din Ucraina. El a spus că parteneriatul strategic semnat cu această țară are consecințe pentru minoritatea românească, iar tensiunile sau îngrijorările privind școala în limba română s-au risipit în bună măsură. A subliniat, de asemenea, importanța prezenței personalului diplomatic în comunitățile românești și a optimizării serviciilor consulare.
Diplomație economică și miza unui an cu decizii europene
În discursul său, Nicușor Dan a inclus și componenta economică a diplomației românești. El a spus că apar oportunități odată cu tratatele semnate de Uniunea Europeană cu Mercosur, India, Indonezia, Australia și alte piețe importante, iar companiile românești și diplomația ar trebui să lucreze mai strâns pentru a valorifica aceste deschideri.
Separat, președintele a spus că aderarea României la OCDE este extrem de importantă și că țara a îndeplinit sau depășit toate cele 25 de condiții tehnice, așteptând acum decizia politică pentru integrare. A menționat și Organizația Internațională a Francofoniei, unde România are un candidat pentru funcția de secretar general.
Mesajul transmis la Cotroceni conturează o agendă externă amplă: sprijin pentru Ucraina, presiune economică asupra Rusiei, susținerea extinderii Uniunii Europene, consolidarea relației cu Republica Moldova și întărirea profilului României în Marea Neagră. Într-un context regional încă fragil, accentul pus pe pace, securitate și interconectare sugerează că Bucureștiul încearcă să lege diplomația de interesele sale strategice cele mai concrete.
